România are nevoie să stimuleze creşterea economică până la rate de 5-6% pentru a ajunge la nivelul de trai existent la nivel european, astfel că trebuie să continue reformele structurale şi să menţină cadrul macroeconomic prudent, consideră Laura Tuck, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.
„România a realizat progrese excelente, refăcând stabilitatea macroeconomică. Situaţia este impresionantă, comparativ cu alte ţări. Deficitul fiscal a fost redus de la 9% în 2009 la 2,6% din PIB în 2013, ceea ce a fost remarcabil. Economia a continuat să crească. Creşterea economică a accelerat anul trecut la 3,5%. România trebuie să continue reformele structurale pentru a stimula creşterea economică până la rate de 5-6% şi a ajunge la nivelul de trai existent la nivel european“, a declarat Laura Tuck într-un interviu acordat ZF.
Laura Tuck a fost prezentă în România în această săptămână şi a avut discuţii cu premierul Victor Ponta şi membrii ai guvernului, precum şi cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi cu reprezentanţi ai sectorului privat. Boardul Băncii Mondiale va discuta spre sfârşitul lunii mai noua strategie de parteneriat între instituţia financiară de la Washington şi România, o strategie pe patru ani (2014-2017) care presupune acordarea unei linii de credit de 1 mld. de euro pe an pentru proiectele de dezvoltare din România axate în principal pe trei domenii: sănătate, educaţie şi incluziune socială.
Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza de creştere economică pentru România, în 2014, la 2,5%, PIB urmând să accelereze uşor anul viitor, la 2,7%. Estimările Băncii Mondiale privind creşterea economică din 2014 sunt cele mai optimiste de până acum în rândul instituţiilor financiare internaţionale. Redresarea economiei româneşti a fost lentă în ultimii ani. În plus, reformele structurale sunt întârziate.
Vicepreşedintele Băncii Mondiale apreciază că în perioada următoare România trebuie să menţină cadrul macroeconomic prudent, respectiv politica monetară şi politica fiscală. Şi este nevoie să realizeze reforme structurale în special în domeniul energiei, transporturilor, managementului cheltuielilor publice, educaţiei şi sănătăţii.
„Primul lucru pe care trebuie să-l faceţi este să îmbunătăţiţi managementul sectorului public. Trebuie îmbunătăţite atât calitatea cheltuielilor publice, cât şi absorbţia fondurilor europene. O altă direcţie ar fi îmbunătăţirea mediului de afaceri astfel încât să fie mai uşor pentru o companie să înceapă un business şi să-l închidă. Totodată, trebuie îmbunătăţită funcţionarea pieţei proprietăţii, reforma în domeniul intabulării şi cadastrului, precum şi funcţionarea pieţei financiare şi a pieţei energiei. În plus, este nevoie de investiţii în educaţie pentru a îmbunătăţi calitatea forţei de muncă, productivitatea.“
Pentru 2014 majoritatea analiştilor anticipează încetinirea avansului PIB în jurul a 2,3%, după saltul de 3,5% înregistrat de PIB anul trecut. Economia ar urma să fie susţinută în continuare de cererea externă, dar şi de o revenire treptată a cererii interne.
Reprezentanţii FMI, oficialii români şi analiştii au recunoscut la unison că pentru o ţară ca România creşterea economică trebuie să fie de cel puţin 3-4% pe an pentru a reduce decalajele structurale şi a converge către nivelul de trai din zona euro. Iar pentru asta este nevoie şi de o revigorare a cererii interne.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a făcut referire la sfârşitul anului trecut la un editorial publicat în ZF şi a calificat ca fiind „îndrăzneaţă“ ideea introducerii în Constituţie a unui nivel minim de creştere economică de 5%, iar în cazul în care n-ar fi atins, guvernul să-şi dea demisia. Isărescu declara că preocuparea privind accelerarea creşterii economice de la circa 2% este justificată având în vedere necesitatea recuperării decalajelor faţă de alte ţări din UE. El susţinea că România are nevoie de dublarea acestor procente, însă cu condiţia menţinerii deficitului bugetar, inflaţiei şi deficitului de cont curent în limita de 2%.
Până acum România nu a reuşit să aibă o creştere economică echilibrată, ci a avut o creştere bazată preponderent pe un singur pilon: înainte de criză consumul, acum exporturile. În timp ce investiţiile au rămas pionul sacrificat.
Referindu-se la modelul de creştere economică al României înainte de criza mondială, oficialul Băncii Mondiale a amintit că ascensiunea economiei a fost stimulată foarte mult de capitalurile relativ ieftine venite din străinătate care au impulsionat creşterea consumului intern şi a domeniilor non-tradable. Iar acum ea susţine că trebuie pus accentul pe alte forme de finanţare şi trebuie profitat de statutul de ţară membră a UE, care oferă o piaţă uriaşă pentru exporturi.
Creşterea economică de 3,5% înregistrată în 2013 comparativ cu anul 2012 a surprins pe toată lumea, depăşind şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor şi ale autorităţilor. Acesta a fost cel mai rapid ritm de creştere a PIB din ultimii cinci ani, plasând România în topul ţărilor europene, fiind depăşită doar de Letonia. Cu toate acestea, PIB-ul real nu a reuşit anul trecut să revină la nivelul anterior crizei. Industria a avut cea mai importantă contribuţie la creşterea economică din 2013, aducând două treimi din avansul PIB de 3,5%, iar al doilea motor de creştere a fost agricultura, datorită producţiei agricole excepţionale.
„Este nevoie de investiţii, atât publice, cât şi private“, susţine vicepreşedintele Băncii Mondiale. Pe componenta sectorului public ar trebui să fie vizate fondurile europene, care nu creează deficit. Iar în sfera privată, România ar trebui să îmbunătăţească mediul de afaceri şi să mobilizeze economiile interne în investiţii private, susţine Tuck.
În ceea ce priveşte cele mai mari riscuri şi vulnerabilităţi în perioada următoare, Tuck a menţionat riscul geopolitic, condiţiile mai dificile pe pieţele de capital, în general, prudenţa legată de investiţiile pe pieţele emergente sau creşterea lentă a economiilor din zona euro.
Impactul situaţiei tensionate geopolitice din regiune asupra României a fost redus, consideră vicepreşedintele Băncii Mondiale. „România a rămas relativ neafectată. Evident că pot exista canale de transmisie dacă situţia se va deteriora. Dar România nu are un comerţ uriaş cu Estul. Evident unele ţări din fosta URSS ar putea să fie afectate”.
În privinţa accesării pieţelor financiare, Tuck a arătat că situaţia României este una bună şi a adus în discuţie scăderea costurilor de finanţare şi faptul că România are calificative bune de la agenţiile de rating.
Creşterea economică lentă din zona euro este o vulnerabilitate, o constrângere pentru exporturile României, a mai spus oficialul Băncii Mondiale. „Creşterea economică lentă din zona euro nu ajută România, dar lucrurile ar trebui să se îmbunătăţească în anii următori”.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.04.2014
