ZF 24

VIDEO ZF Live. Ştefan Marcu, director AT Kearney: În Polonia, în urmă cu 20 de ani, puteai încă să dai şpagă, dar de vreo 11 ani nu se mai poate. A fost o schimbare radicală a societăţii

Autor: Roxana Rosu

26.11.2015, 00:05 7480
Firmele mici şi milocii din România au nevoie de profesionalizarea activităţii şi a managementului, în condiţiile în care mulţi antreprenori au dus societatea la un anumit nivel şi le e greu să treacă la pasul următor, a spus la ZF Live Ştefan Marcu, director al companiei de consultanţă AT Kearney România.
 
„Profesionalizarea activităţilor e importantă. Mulţi antreprenori au dus o firmă la un anumit nivel şi le e greu să treacă la pasul următor, să treacă la management profesionist. Sunt puţini campioni locali. Firme mari. Nu suntem cel mai antreprenorial popor. Suntem reticienţi să ne asumăm riscuri, ne e o oarecare frică de viitor. Suntem confor­tabili în zona în care primim ceva lunar, mai degrabă decât să ne asumăm un risc.“
 
Totuşi, managerul vede o schimbare de atitudine la antreprenorii tineri, care sunt mai curajoşi şi mai ancoraţi în piaţa mondială.
 
Dând ca exemplu experienţa polo­neză, ţară în care a lucrat înainte de a reveni în România, Ştefan Marcu spune că piaţa locală este cu mulţi ani în urmă, inclusiv din perspectiva managementului. „În Polonia au venit multi investitori de private equity care au investit în firme locale şi au adus şi profesionalizarea managementului. Când investeşti 10 milioane euro într-o firmă, vrei să crească de 3-5 ori până faci exit. Aşa că fondurile introduc bunele practici de management în firmele în care devin acţionare. E unul din motoarele creşterii.“
 
În România această tendinţă este abia la început, directorul AT Kearney menţionând că sunt fonduri de private equity care au început să vină să inves­tească, dar va dura câţiva ani până când zona de IMM-uri va ajunge la profe­sionalismul din alte ţări din regiune.
 
„Văd interes în sectoare diferite. Investitorii se duc unde sunt oportunităţi, de a conso­lida, unde e o nişă, unde e o firmă cu şanse să performeze global. Au fost tranzacţii în zona medicală, în industria hârtiei, de­pinde mult de poziţia companiei.“
 
Continuând comparaţia cu Polonia, Ştefan Marcu apreciază că un factor determinant în dezvoltarea acestei ţări a fost lupta cu corupţia, rezolvată în urmă cu mulţi ani. El poveşteşte că acum 20 de ani în Polonia puteai da şpagă unui poliţist să scapi de o amendă, dar de vreo 11 ani nu se mai poate. Lucrurile s-au extins la nivel macro şi a apărut o schim­bare de comportament în toate păturile so­cietăţii. Chiar şi aşa, managerul con-sideră că piaţa locală este mult în urma altor state, precum Cehia, Slovacia sau Po­lonia, reversul medaliei fiind că potenţialul nostru de creştere este mult mai mare decât al acestor destinaţii, devenite pieţe mature, cu rate de creştere mai aplatizate.
 
„Cele mai dinamice sectoare sunt cele de banking, asigurări, utilităţi, unde vedem tranzacţii, conso­lidare, investitori interesaţi. Mai ales pe banking, unde acum nişte ani nu prea vedeai fonduri de private equity, dar acum vin, fac tranzacţii.“
 
Pe utilităţi, există pe de-o parte companiile private, care au făcut multe investiţii, şi pe de altă parte companiile de stat, care „sunt în Evul Mediu“, dar unde au început să apară iniţiative bune în ultimul an.
 
În ceea ce priveşte creşterea economică, consultantul consideră că ultimul an a fost bun pentru companii şi implicit pentru economie, dar nu este clar de unde vine acest avans, pe ce se bazează el şi dacă este o tendinţă care se va menţine pe termen lung.
 
„Mi-e greu să spun dacă e o creştere stabilă pentru următorii ani. E o creştere relativ fragilă şi nu e clar de unde a apărut. Consumul a început să revină spre cote normale, de dinainte de criză, dar nu au fost nici schimbări majore de politică sau un impact mare al investiţiilor ca să spui că ele sunt mecanismele principale. Nu ştiu dacă ne putem baza pe creştere în următorii ani.“
 
La capitolul creditare, creşterea este lentă, cea mai mare nevoie de finanţare venind din zona de IMM, în condiţiile în care marile companii, cu capital străin, sunt susţinute de cele mai multe ori de compania-mamă.
 
„Investitorii nu văd economia crescând cu o viteză aşa mare ca să se angajeze la un credit pe termen lung. În al doilea rând, băncile analizează mai mult riscul.  Lumea e mai precaută pentru că nu ştii cum va merge economia.“
 
Referitor la implicarea AT Kearney în integrarea Volksbank România în cadrul Băncii Transilvania, Ştefan Marcu a precizat că procesul se mişcă repede şi se va finaliza în câteva luni. „E cea mai mare tranzacţie din România. Şi aduce o schimbare mare în rankingul sectorului bancar. BT e un campion local. Integrarea se va finaliza când toate operaţiunile şi clienţii Volksbank vor fi la BT“. Banca Transilvania a semnat, în decembrie 2014, un angajament ferm pentru achiziţionarea a 100% din acţiunile Volksbank România.
 
Veniturile A.T. Kearney România au crescut în acest an de aproape cinci ori faţă de 2014, interesul firmelor locale pentru consultanţă fiind pe un trend ascendent.
 
 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO