Zece judeţe din România au 70% din business şi 80% din angajaţii din companii. Jumătate din ţară este „corigentă“ la economie

13 mar 2014 Autori: Dana Ciriperu , Adelina Mihai

Companiile înregistrate în Bucureşti generează 35% din cifra de afaceri totală a firmelor din România şi adună 32% din numărul total de angajaţi din mediul de business Capitala şi alte nouă judeţe sunt singurele „centre“ din România unde cifra de afaceri a companiilor depăşeşte 5 mld. euro anual (un rezultat cel puţin egal cu cifra de afaceri a Petrom – cea mai mare companie locală), în timp ce alte zece judeţe nu reuşesc „să adune“ un business de 1,5 mld. euro (similar cu cifra de afaceri a magazinelor Kaufland), arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului Cu o rată a şomajului de peste 10%, un salariu mediu net care nu ajunge la 1.400 de lei, cu mai puţin de 30.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri mai mică de 1,5 mld. euro în companii, judeţe precum Mehedinţi, Teleorman sau Vaslui nu contează în economia românească.

Polarizarea economiei româneşti este la apogeu. Mehedinţi, Botoşani, Vaslui, Caraş- Severin şi Covasna au afaceri de doar 5 mld. euro pe an, de aproape zece ori mai mici decât cele mai bogate cinci judeţe: Argeş, Timiş, Cluj, Braşov şi Prahova, care au împreună 47 mld. euro. Bucureşti şi Ilfov adună afaceri de 100 mld. euro.

Capitala şi nouă judeţe din centrul şi vestul ţării generează 70% din cifra de afaceri a companiilor din România - 155 mld. euro, în timp ce economia altor 17 judeţe nu trece de 2 miliarde de euro anual, adică un rezultat cumulat care abia ajunge la 10% din rulajele businessului local, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

„Peste tot în lume există regiuni mai bogate şi mai sărace, există o economie polarizată, dar mai există şi strategii de ţară şi la nivel de regiuni. La noi însă nimănui nu-i pasă. Primarii, prefecţii sau şefii consiliului judeţean au viziuni limitate şi sunt preocupaţi de «câţi bani avem de cheltuit şi cum putem să-i cheltuim» şi nu de atragerea de investiţii“, a explicat Matei Păun, CEO al BAC Investment.

În Mehedinţi, judeţul cu cel mai redus număr de companii – puţin peste 4.000 – şi unde cifra de afaceri a firmelor nu ajunge nici măcar la un miliard de euro, zece dintre cei mai mari angajatori sunt instituţii de stat precum Protecţia Copilului, Spitalul Judeţean, Ambulanţa sau Direcţia Silvică, iar cea mai mare companie din judeţ - Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare – a intrat în insolvenţă.

Mehedinţiul are o populaţie stabilă de 265.000 de locuitori, potrivit datelor recensământului din 2011, astfel că angajaţii din companii reprezintă mai puţin de 10% din numărul de locuitori.  Datele transmise ZF de către Registrul Comerţului arată că peste 620.000 de companii erau înregistrate în 2012 în judeţele din România, iar cifra lor de afaceri era aproape de 230 mld. euro. În aceste firme lucrau peste 4 milioane de salariaţi.

Companiile înregistrate în Bu­cureşti generează 35% din cifra de afaceri totală a firmelor din România şi adună 32% din numărul total de angajaţi din mediul de business.

 

Ultimele cinci judeţe în topul puterii economice au afaceri de zece ori mai mici decât primele cinci

„Sunt zone în România care după anii ’90 nu au reuşit să se ridice deloc, nu au reuşit să prindă din urmă nici măcar economia din judeţe vecine şi cred că sudul este cel mai afectat din acest punct de vedere. Dacă sunt mai multe companii şi instituţii de stat, atunci judeţul este mai sărac decât cel în care domină mediul privat“, spune Aliz Kosza, un executiv care a condus companii precum MOL, Orkla Foods sau Fabryo şi care deţine în prezent propria firmă de consultanţă.

În Mehedinţi, judeţul cu cel mai redus număr de companii – puţin peste 4.000 – şi unde cifra de afaceri a firmelor nu ajunge nici măcar la un miliard de euro, zece dintre cei mai mari angajatori sunt instituţii de stat precum Agenţia pentru Protecţia Copilului, Spitalul judeţean, Ambulanţa sau Direcţia Silvică.

Citiţi în continuare pe ZF Corporate:

- câte maşini noi s-au vândut în judeţul Mehedinţi în 2013.

- cum arată economia fiecărui judeţ în funcţie de cifra de afaceri a companiilor, numărul de salariaţi, profitul companiilor, numărul de firme, salariul mediu net şi şomaj.

- impactul unei companii mari precum Dacia sau Ford în economia unui judeţ.

Continuarea pe ZFCorporate

ZF Corporate este serviciul de business intelligence al Ziarului Financiar. Pentru a putea avea acces la informatii trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Agricultură, Energie şi altele) - vezi prezentarea video a ZFCorporate. Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau daniel.mircioiu@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.03.2014

 
Cuvinte cheie:
judete
, economii
, angajati
, business
, institutii
, consultanta
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide