ZF 24

ZF Bankers Summit ’14: Se poate supravieţui şi cu 0,3% cotă de piaţă, spun băncile mici. Cheia este specializarea pe nişe

Autor: Anelis Baciu, Ciprian Botea

12.06.2014, 00:07 730

Băncile din eşalonul al doilea pot supravieţui şi fără să atingă o cotă de piaţă semnificativă pentru că perioada de criză le-a forţat să redu­că birocraţia, să evalueze mai atent riscurile şi să caute să se specializeze pe nişe de clientelă - aceasta a fost concluzia dezbaterilor despre evolu­ţia sistemului bancar din Ro­mâ­nia, din a doua zi a conferinţei ZF Ban­kers Sum­mit ’14.

„Noi încercăm să facem o evaluare mai bună a riscului şi să grăbim deciziile, dar nu este uşor. Trebuie redusă birocra­ţia pentru că simpla deschidere a unui cont curent consumă extrem de mult timp. Cota de piaţă nu este cea mai importantă. Noi am fă­cut profit anul trecut cu o cotă de piaţă de numai cu 0,3%“, a declarat Laurenţiu Mitrache, preşe­dintele executiv al Bank Leumi.

Conferinţa ZF Bankers Sum­mit ’14 a fost organizată în parteneriat cu MasterCard, Volksbank, Vodafone, Raiffei­sen, Alpha, Romsys, Garanti, Kredyt Inkaso, Predoiu Law şi Marfin.

Cătălin Pârvu, directorul general al Piraeus, spune că pentru băncile cu cote de piaţă nu foarte vizibile a devenit clar în ultimii ani că trebuie să-şi caute o nişă de piaţă pentru a deveni competitive.

„Zona spre care mergem noi sunt firmele mijlocii cu afaceri de peste cinci milioane de euro. Stra­tegia noastră este să mărim veniturile din comisioane operaţionale pentru că este o abordare mai puţin riscantă decât să ne bazăm pe venituri din dobânzi.“

Bancherii spun că principala problemă a sistemului bancar este volumul mare de credite neperformante, de circa 10 mld. euro, generate de exuberanţa din perioada anterioară crizei, de fraudele cu documentaţie falsă şi de faptul că sistemul bancar este suprareglementat, în timp ce economia reală nu este deloc reglementată.

„Nu ştiu de ce a trebuit să dureze atât de mult să se provizioneze creditele neperformante şi să se reia vânzarea de credite. Creditarea s-a dezvoltat prea accelerat înainte de criză şi băncile au avut prea mult personal neexpe­rimentat. Acum este nevoie de o mai mare reechilibrare între activitatea operaţională şi analiza riscului“, crede Ovidiu Dîmbean-Creţa, decanul programului de MBA Asebuss.

Băncile de talie mică speră să supravieţuiască pe o piaţă pe care 40 de jucători se luptă pentru active de numai 80 mld. euro.

Cele mai multe voci consideră că sunt prea multe bănci pe piaţă şi că numărul acestora se va reduce în următorii ani, mai ales că unele grupuri străine au semnalizat deja că vor să iasă de pe piaţa românească.

Laurenţiu Mitrache spune însă că nu sunt prea mulţi jucători şi că ar mai fi loc şi pentru alţii. „Nu cred  că sunt prea multe bănci. Ar fi un pericol să fie prea puţini jucători pentru că nu ar mai exista competiţie. Ar trebui să fie chiar mai mulţi, dar din păcate piaţa nu mai este atractivă.“

Doros Ktorides, preşedintele Marfin, o bancă aflată în căutarea unui cumpărător, crede, de asemenea, că mai este loc de intrări noi pe piaţă. El spune că în cazul Marfin sunt destul de mulţi cumpărători interesaţi. „Există poten­ţial pentru viitor. Ţara este sub-bancarizată. Cred că vor fi intrări noi pe piaţă în viitor. De exemplu, nu există nicio bancă germană mare aici.“

Nici Răsvan Radu, CEO al UniCredit Ţiriac Bank, nu crede că pe piaţă ar trebui să fie mult mai puţine bănci decât în prezent. „Nu văd o scădere semnificativă a numărului de bănci în următorii cinci ani. Poate că vor fi în jur de 30 de bănci. Activele vor creşte în scenariul unei creşteri econo­mice anuale de 5%. Cu o creştere de numai 2% nici activele nu vor creşte.“

Radu mai spune că banca pe care o conduce nu ţinteşte neapărat un loc în clasamentul activelor, ci un anumit nivel de profitabilitate şi rentabilitate. El spune că deocamdată abia apar primele semne de dezmorţire a creditului, în condiţiile în care firmele prind greu curaj să se îndatoreze.

„Cererea pe segmentul corporate nu este prea mare. Şi numărul de trageri din facilităţi deja aprobate este foarte redus. Parcă a început să se vadă o mişcare începând cu sfârşitul lunii mai, dar creditele de valori mari lipsesc cu desăvârşire“, a spus Radu.

Claudiu Cercel, directorul general adjunct al BRD SocGen, spune totuşi că se văd ceva semnale în zona compa­niilor mari, dar şi pe retail. „De prin noiembrie a început să crească şi ce­rerea de credite de consum. Deter­mi­nantă pentru această mişcare a fost scăderea dobânzilor, care a sădit încre­dere. Este greu de crezut că va apărea un factor care să erodeze această încre­dere într-o economie care creşte cu peste 3%.“
 

Răsvan Radu, CEO UniCredit Ţiriac Bank

Cererea pentru credite este încă redusă deşi a început să crească comparativ cu anul trecut. Pe segmentul de persoane fizice cresc creditele de consum şi ipotecare, în special „Prima casă”, în timp ce în zona de companii creşte numărul de împrumuturi pentru capital de lucru şi mai puţin pentru investiţii.

Nu vedem credite de valori mari pentru investiţii pentru că şi cererea şi consumul sunt reduse. Într-adevăr se vede o dezmorţire, dar plafonul la care se ajunge nu poate genera proiecte noi. Băncile nu sunt toate la fel, nu trebui tratate la pachet. Noi facem business nou, acordăm credite cu toate că cererea este redusă în special pe zona corporate. (...) Am vândut credite proaste, de sub 100 mil. euro. În zona persoanelor fizice avem un program de vânzare automată prin care vindem credite de consum fără colateral. (...) Viitorul este luminos, cu prezentul ne luptăm. Planul de extindire al UniCredit există, deşi nu a fost materializat cu acţiuni spectaculoase.
 

Claudiu Cercel, director general adjunct, BRD SocGen

Portofoliul de retail dă semne bune. Semnale bune au început să apară pe portofoliul de retail, în special pe zona creditului de consum încă din noiembrie anul trecut. A început să renască încrederea de atunci. E greu de crezut că vom vedea semne de erodare în perioada următoare. (...) Mi-ar plăcea să intrăm cu mai puţine bănci în zona euro. Cred că se va menţine numărul băncilor universale în următorii ani, mă întreb însă cum vor rezista băncile mici cu cotă de piaţă de circa 1%, în contextul de capital scump, de reglementare şi adapare la tehnologia în schimbare. Dacă investiţiile străine vor exista în următorii ani, ne putem permite să intrăm în zona euro la un curs mai apreciat. Cinci ani sunt însă puţini pentru a realiza convergenţa reală, de aceea consider că am avea nevoie de un curs mai depreciat, cursul actual este rezonabil.
 

Ilinca Păun, managing director, Colliers România

Băncile au devenit clientul principal pentru noi – sunt cel mai mare proprietar – zeci de mii de active puse la vânzare. Există clar o din ce în ce mai mare deschidere din partea băncilor să vândă.

Dacă acum 3-4 ani băncile nu voiau să ştie ce au în portofoliu, acum şi-au actualizat valorile garanţiilor imobiliare. Sunt bănci care se uită să facă sale and lease back cu sucursalele proprii, dar recomandarea noastră este să vândă individual, nu la pachet. Băncile au circa 50.000 de apartamente disponibile la vânzare, este o piaţă destul de transparentă. (...)

În Bucureşti preţurile terenurilor rezidenţiale au scăzut cu 30-40%, iar în ţară scăderile sunt şi de 90%, există cazuri în care terenurile respective nu mai valorează nimic. România este văzută ca o piaţă cu potenţial, este încă ieftină faţă de alte ţări din regiune. În plus, macroeconomic stăm bine.
 

Branislav Vujovic, preşedinte al New Frontier Group, Romsys

O bancă are 200 - 300 de aplicaţii, are mobile/internet banking pentru retail, pentru corporate. (...) Este prea mult. Tranzacţiile sunt mai ieftine, dar costurile nu se reduc pentru bănci, rămân aceleaşi. Acest lucru duce la restrângerea reţelelor.

Băncile se focusează pe businessul principal, dar trebuie să realizeze că nu mai pot neglija business-ul digital. Încă nu se uită foarte mult în zona asta, iar IT-ul trage sistemul bancar în această direcţie, nu băncile în sine. Bancherii trebuie să realizeze că totul este tehnologie. Sunt foarte temători când vine vorba de tehnologie şi nu înţeleg de ce. Consider că băncile trebuie să îşi ajusteze stategia şi să adauge rolul tehnologiei în planul de business.

Printre clienţii locali din sistemul bancar ai Romsys se numără Carpatica, pentru care implementăm sistemul de internet banking, dar şi Volksbank.
 

Dana Amancei, specialist PR Fondul de Garantare a Creditului Rural

O bancă agricolă ar fi benfică, pentru că băncile sunt totuşi reticente să acorde credite în agricultură, din cauza riscurilor care pot să apară. Anul trecut a fost un an bun, dar am avut o uşoară scădere comparativ cu 2012.

Anul acesta îl vedem puţin mai bun decât 2013, pentru că fiind un an agricol mai bun oamenii îşi asigură în mod individual capitalul de lucru. 

Garanţiile pentru producţie sunt cel mai mult solicitate. Valoarea maximă a garanţiei acordate de fond este de 2,5 mil. euro şi maximum 80% din valoarea creditului.

Rata de default este destul de mică, de circa 4-5%, pentru că împreună cu băncile mai păsuim producătorii. Colaborăm cu 29 de bănci comerciale, dar CEC Bank are cea mai mare pondere în portofoliul nostru, pentru că are o reţea foarte dezvoltată în teritoriu.
 

Doros Ktorides, CEO Marfin Bank

Am integrat complet portofoliul preluat de la Bank of Cyprus. Nu am probleme cu depozitele de la Bank of Cyprus, clienţii nu au plecat, majoritatea au rămas la noi. Dobânzile plătite de noi la depozite nu se numără printre cele mai mari din piaţă, dar punctul nostru forte este că oferim servicii foarte bune clienţilor. Operaţiunile băncii nu sunt afectate de faptul că banca este scoasă la vânzare, cifrele noastre sunt în regulă. Depozitele sunt la nivelul maxim, nu avem probleme de lichiditate, banca este eficientă, însă nu vrem să facem mişcări riscante. În prezent negociem o majorare a capitalului. (...) Sistemul bancar este suprapopulat având în vedere valoarea activelor bancare de 80 de miliarde de euro.

Totuşi, cred că vor mai veni investitori străini, mă aştept la o bancă germană, pentru că Germania este un partener comercial important pentru România.
 

Ovidiu Dîmbean Creţa, decan ASEBUSS

Băncile investesc mai puţin în dezvoltarea personalului din top management, în timp ce angajaţii din middle management îşi plătesc singuri cursurile MBA. (..)

Salariile din industria bancară sunt încă atractive, iar unele bănci sunt adevărate şcoli de business, care le permit angajaţilor să înveţe şi să se dezvolte. (...) Băncile s-au dezvoltat prea repede şi prea mult în perioada 2004-2008, iar acum se plăteşte pentru aceste acţiuni. A existat foarte mult personal nepregătit, neexperimentat în agenţii, iar asta s-a reflectat în costuri. Trebuie să existe un echilibru mai mare între a face business şi analiza riscului. Sistemul bancar a fost destul de îngheţat până acum. Nu ştiu de ce a trebuit să dureze atât de mult provizionarea şi reluarea procesului de creditare.
 

Laurenţiu Mitrache, preşedinte executiv al Bank Leumi

Multe credite neperformante din retail au fost cauzate de documentaţia falsă în baza căreia au fost acordate, cu toate că formalităţile şi verificările sunt complexe şi durează foarte mult.

Noi încercăm să facem o evaluare mai bună a riscului, să grăbim deciziile şi să reducem birocraţia. (...) Noi, băncile, suntem suprareglementate, dar trebuie reglementată şi economia reală. Chiar dacă există bune intenţii, supraîndatorarea rămâne o problemă.

Reglementarea celorlalţi este o soluţie, trebuie schimbată legislaţia societăţilor comerciale pentru a limita gradul de îndatorare. (...)

Nu cred  că sunt prea multe bănci în sistem, pericolul ar fi atunci când vor fi prea puţini jucători. Ar trebui să fie chiar mai mulţi, dar din păcate piaţa nu mai este atractivă. Este extrem de dificil să ajugem la o rentabilitate a capitalului de două cifre.
 

Cătălin Pârvu, director general executiv, Piraeus Bank

Este clar că trebuie să te duci spre o nişă unde să fii competitiv. Zona unde ne ducem noi este cea a IMM-urilor, în special cele cu afaceri peste 5 mil. euro. Nu ne mai îndreptăm pe real estate ca spre un target. Strategia noastră este să mărim veniturile din comisioane operaţionale, pentru că sunt mai puţin riscante decât veniturile din dobânzi.

(...) Sistemul are probleme cu privire la calitatea portofoliului de credite. ATE Bank nu a avut un portofoliu strălucit, însă noi am avut control cu un an înainte de a o integra în cadrul Piraeus. Evident, am făcut mai mult decât ne aşteptam şi încă mai facem.

(...) În ultimul an s-a văzut o tendinţă de a fura clientelă - dar prin dummping pe preţ – ceea ce afectează profitabilitatea, iar aceasta face ca o piaţă să devină neatractivă pentru investitorii noi.
 

Despre ZF ZF Bankers Summit

Speakerii invitaţi la acest eveniment

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO