ZF 24

ZF Pharma Summit ’14, locul de întâlnire al celor care au un cuvânt de spus în Sănătate

Ediţia de anul trecut a ZF Pharma Summit i-a strâns la aceeaşi masă, în ziua a doua, pe cei mai mari jucători din piaţa privată de servicii medicale şi companiile care au interes în această industrie: Robert Şerban, directorul general al Gral Medical (stânga), Mihai Marcu, preşedintele MedLife, Liviu DrÂgan, CEO al TotalSoft, Fady Chreih, directorul executiv al Regina Maria, Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni, Iulia Teodorescu, Sales Manager în cadrul eMAG Corporate. Foto Silviu Matei

Ediţia de anul trecut a ZF Pharma Summit i-a strâns la aceeaşi masă, în ziua a doua, pe cei mai mari jucători din piaţa privată de servicii medicale şi companiile care au interes în această industrie: Robert Şerban, directorul general al Gral Medical (stânga), Mihai Marcu, preşedintele MedLife, Liviu DrÂgan, CEO al TotalSoft, Fady Chreih, directorul executiv al Regina Maria, Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni, Iulia Teodorescu, Sales Manager în cadrul eMAG Corporate. Foto Silviu Matei

Autor: Ioana David

06.08.2014, 00:07 579

Noul contract-cadru intrat în vigoare, producţia de me­di­ca­mente, accesul la noi te­ra­pii, retailul farma­ceu­tic în 2015, investiţiile din ser­vi­ciile medicale, dar şi tendinţele pe piaţa lo­ca­lă sau europeană de medi­ca­mente vor fi cele mai importante teme de dis­cu­ţie la  ZF Pharma Summit, care des­chide seria evenimentelor organizate de Ziarul Financiar în această toamnă. Ur­mă­torul eveniment organizat pe parcur­sul a două zile este ZF Digital Summit în octombrie.

În prima zi discuţiile vor fi centrate în jurul pieţei de medicamente, o industrie de peste 2,6 mld. euro, dar care anul acesta a adus dureri de cap companiilor.

Pentru prima dată, în 2014 prog­no­zele arată o scădere a consumului de pas­tile, în lipsa actualizării listei de com­pen­sate şi fără o suplimentare a bugetului de stat. Statul subvenţionează peste 60% din vânzările de medicamente, iar atenţia com­paniilor farma se îndreaptă în aceste zile către Agenţia Naţională a Medi­camen­telor şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM), organismul responsabil de eva­luarea şi introducerea, respectiv scoa­te­rea de pe liste a medicamentelor com­pen­sate. Companiile aşteaptă de şase ani in­tro­ducerea de noi pastile pe aceste liste, ceea ce le-ar revitaliza businessurile, dar şi întregul sector. Fără această listă şi cu toţi ochii aţintiţi la autorităţi, piaţa far­ma a fost în letargie în primul semestru.

Va aduce noua listă marea schimbare în piaţa farma pe care toată lumea o aş­teaptă? Răspunsul va veni la ZF Pharma Summit ‘14.

 

Piaţa de 2,6 mld. euro a medicamentelor, încotro?

Alte schimbări vin şi de pe plan inter­na­ţional, însă este doar o problemă de timp până când vor ajunge în România. Giganţii pieţei farma au făcut tranzacţii de peste 200 mld. euro în primele şase luni ale anului, ceea ce anunţă o reconfigurare a acestei industrii. Cu noi produse, noi stra­tegii şi noi manageri, producătorii vor dori să-şi revendice noi poziţii în top inclusiv în România.

Cu toată această efervescenţă inter­na­ţională, singura fabrică românească scoa­să la vânzare nu şi-a găsit cum­pă­ră­tor, astfel că producătorul Europharm de la Braşov va fi închis. Europharm va şter­ge aproximativ 20% din producţia locală de medicamente, un domeniu la care Ro­mânia nu a stat niciodată bine: cele mai mari 20 de fabrici au afaceri cât jumătate din rulajul liderului din Ungaria. Când va avea România un campion regional în pro­ducţie? Ce rol mai joacă statul în fa­bri­carea de pastille? Cine mai inves­teş­te în acest domeniu? Răspunsurile vor fi la ZF Pharma Summit ‘14.

 

Privaţii au luat o pauză. Vine statul să compenseze lipsa de investiţii din sectorul de sănătate?

Doar două investiţii private au fost finalizate anul acesta în sectorul servi­ciilor de sănătate, un ritm lent pentru un sector obişnuit cu proiecte anuale de 100 mil. euro. Marii operatori anunţă inves­ti­ţii de doar câteva milioane de euro şi aşteaptă şi ei un semn de la stat că vor primi mai mulţi bani pentru servicii sau că asigurările private vor fi încurajate. Companiile se bat pe o piaţă de peste jumătate de milliard de euro, însă această sumă include şi plăţile pe care statul le face către operatorii privaţi.

De cealaltă parte, Primăria are în con­struc­ţie două spitale, primele astfel de pro­iecte care se ridică în Capitală după Re­voluţie. Sunt acestea suficiente pentru a acoperi amorţeala mediului privat? Cine se mai încumetă să investească în piaţa pri­vată de servicii medicale? Ce spitale şi cli­nici private au avut cele mai mari creş­teri anul trecut?  Acestea vor fi câteva din­tre temele de discuţie din a doua zi a ZF Phar­ma Summit ’14, dedi­ca­tă serviciilor medicale.

Mai multe detalii puteţi găsi pe site-ul evenimentului

 

Principalele declaraţii de anul trecut de la ZF Pharma Summit

Eugen Nicolăescu, fostul ministru al sănătăţii

Avem cel mai mare număr de absolvenţi de medicină din UE, dar când termină facultatea, avem un număr limitat de locuri la rezidenţiat, ceea ce înseamnă că facem cu bună ştiinţă şomeri. Trebuie să schimbăm complet statutul absolventului de medicină, finalizăm în două săptămâni un proiect de lege în acest sens care va merge spre Guvern, apoi spre Parlament.

Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei

De când funcţionează Casa avem pachetul de bază, dar el nu a fost comunicat niciodată pentru că tuturor guvernanţilor le-a fost ruşine. În unii ani, pachetul de bază a însemnat doar două sau trei analize, de aceea decizia politică era să nu se mai comunice pachetul de bază.

Petru Crăciun, director general al Cegedim România

Evoluţia din ultimii zece ani a pieţei medicamentelor de la mai puţin de un miliard de euro la peste 2,5 miliarde de euro nu este un lucru anormal, dar trebuie explicat. Pentru a încerca să înţelegem trebuie să ne uităm la evoluţia preţului mediu ponderat, unde avem trei perioade distincte. Până în 2004 a fost o problemă de nevoie şi aprovizionare.

Cristian Buşoi, fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate 

Când va fi introdus cardul de sănătate, frauda în sistemul medical va fi redusă aproape spre zero, pentru că fiecare operaţiune va putea fi monitorizată mai bine, vom putea şti dacă fiecare prescripţie se referă la un pacient real. Cardul va fi un instrument extrem de personalizat, extrem de securizat, ca un card bancar. Sper ca la mijlocul anului viitor să avem cele 16 milioane de carduri tipărite şi distribuite, după care să avem un moment zero din care nimic nu va mai fi decontat fără acest card de sănătate.  

Anna Herkmen, supervisor departament relaţii internaţionale pentru România, Moldova şi Belarus în cadrul Acibadem

Sistemul medical din Turcia nu se deosebeşte prea mult de cel din România. La o populaţie de 75 de milioane de locuitori, avem peste 60% din spitale finanţate de stat, iar cele private reprezintă 35%. Anul trecut, peste o mie de pacienţi români au venit la tratament la Acibadem. De ce a explodat după 2000 dezvoltarea Acibadem? A fost o consecinţă a dezvoltării mai rapide a asigurărilor private în Turcia, piaţă mult mai bine dezvoltată decât în statele din Europa de Est.

Florin Andronescu, business developer în cadrul Sanador

Pacientul poate să folosească asigurarea medicală în limita plafonului în spital, în clinica din ţară sau din afară. Unica condiţie este de a nu depăşi limita. Noi lucrăm cu asigurători importanţi. Întotdeauna, de câte ori decontăm o anumită factură, ni se cere devizul, în mare detaliu şi rapoarte medicale traduse în engleză. Plătesc factura respectivă într-un termen rezonabil, 30-60 de zile. Pentru un furnizor de servicii medicale lucrul cu asigurători e un plus.

Fady Chreih, directorul executiv al Regina Maria

Este clar că o complementaritate trebuie să existe între stat şi privat. Sunt spitale care sunt extraordinare în ceea ce fac. Altele care ar trebui să îşi regândească poziţia, mă refer la cele de stat şi unele dintre cele nou apărute.

Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni

Deschiderea registrului fără bază de rudenie a făcut ca pacienţii să se trateze tot la noi, dar vedem o solicitare de servicii medicale ultraspecializate. Într-un an să faci 100 de proceduri de transplant de ficat, ajungem un caz la două-trei zile. Să nu uităm că anul acesta este primul în care pacienţii nu mai pleacă afară. Pacientul, dacă găseşte aceleaşi servicii şi la stat şi la privat, se duce unde e mai bine.

Mihai Marcu, preşedintele MedLife

Braşov este probabil cea mai aglomerată piaţă de servicii medicale private după Bucureşti. Lupta este acerbă şi nu există finanţare suficientă.  Probabil că va fi Clujul următorul centru important în viitorul apropiat.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO