Nadrag. O localitate cu nume pe care unii il gasesc nostim, un loc cu 3.560 de oameni, din sud-estul judetului Timis, unde inca din primii ani ai regimului comunist a existat o singura industrie.
Peste 80% din populatia activa lucra la "Ciocanul", fabrica de laminate. Printr-o metamorfoza ciudata, Nadragul s-a transformat dupa 1989 tot intr-o localitate monoindustriala. Acum, mai toata lumea din orasel coase papuci.
Prin anii '80, localitatea cu 3.560 de suflete era pe lista viitoarelor orase. Relativa prosperitate a localnicilor era data de siguranta unui loc de munca. Dar "Ciocanul Nadrag" a fost inchis si, din iunie 1998, intreg personalul a fost disponibilizat.
In urma acestei aventuri industriale a ramas un orasel prada saraciei, mizeriei si indiferentei autoritatilor locale, care par a se fi resemnat aproape complet cu faptul ca investitorii, fie ei romani sau straini, ocolesc zona.
O buna parte din oamenii ramasi fara nici un loc de munca au varste cuprinse intre 35 si 45 de ani. "Adica numai bine sa nu te mai angajeze nimeni", spune Daniela Juraton, o fosta angajata a "Ciocanului". Daniela are trei copii. Nici ea si nici sotul ei nu au serviciu, lucreaza doar ocazional.
Traiesc mai mult din alocatia de stat a copiilor. Ca ei sunt majoritatea: familii cu doi, trei sau patru copii, fara nici un fel de venit cert. Oamenii s-au mutat de la blocuri la case, iar copiii viseaza ca, atunci cand vor creste mari, vor avea bani de o ciocolata.
Locuri de munca pentru cei sub 35 de ani
Familia Berzescu nu e cu nimic diferita de alte familii din Nadrag. Capul familiei a lucrat 20 de ani la "Ciocanul". Sotia - 15 ani. Dupa concediere, li s-a oferit o sansa in care ei au obosit sa mai creada.
De trei ani cos papuci, pentru o firma din Lugoj. Aceasta le aduce oamenilor acasa, zilnic, doi sau trei saci cu papuci, care trebuie cusuti manual. Cu asta se castiga mai putin de 500.000 de caciula.
Mai au un baietel si o fata in clasa a X-a. Fiica, Oana, lucreaza alaturi de parinti. La fiecare pereche de papuci castiga 3.000 de lei. "Trebuie sa lucrez ca sa-mi cumpar carti. Vreau sa am note cat mai bune si sa plec. Aici nu am nici un viitor. Decat sa cos".
Inainte de a lucra la domiciliu, oamenii din Nadrag au incercat sa munceasca la fabrica furnizoare de papuci din Lugoj: Rieker. O firma austriaca, unde s-au putut angaja doar cei sub 35 de ani.
"Lucram pe banda, la diverse operatiuni - povesteste Rodica Berzescu. Fiecare operatiune era contorizata la secunda. Pentru a face norma, trebuia ca realizate in fiecare zi sa fie operatiuni care insumeaza 480 de minute. O masinarie contoriza fiecare operatie si noi luam bonurile la sfarsit. La plata, firma scadea sapunul si hartia igienica folosite de fiecare lucrator."
Lugojul da, Nadragul ba
Firma austriaca Rieker isi recruteaza forta de munca in mare majoritate din tarile in care are filiale: Slovacia, Tunisia, Maroc si Romania. In toate aceste intreprinderi lucreaza peste 5.000 de angajati.
Cea mai recenta investitie a firmei in Romania este la Lugoj, unde activitatea productiva a inceput pe 1 februarie 1998. Rieker Romania SRL are 1.300 de angajati cu contract de munca.
Firma dispune de o hala de productie pentru incaltaminte din piele, cu o suprafata de 9.000 mp si de o hala de productie pentru talpi exterioare pentru incaltaminte, cu o suprafata de 10.000 mp. Utilajele folosite in productie sunt de provenienta germana si italiana.
Firma lucreaza in regim lohn, intreaga productie fiind exportata in Germania si de acolo in SUA, Canada, Japonia, Arabia Saudita si Uniunea Europeana. Colaboreaza si cu firme din Salonta, Cristuru Secuiesc si Baia Mare (acestea au aproximativ 800 de angajati).
Urmatoarea investitie, in valoare de circa 6 milioane de marci, va fi tot la Faget, unde va functiona o sectie cu 600 de angajati.
"La ce sa sune investitorii, daca n-au telefon?"
Din zona Nadrag, doar 95 de persoane mai lucreaza la sediul din Lugoj, iar alti 120 muncesc acasa. Productia zilnica a firmei este in medie 6500 de perechi de pantofi pe zi.
Patronul firmei, Ernst Holzheimer, este de parere ca ambele zone, Nadragul si Fagetul, "sunt ideale pentru investitii", datorita densitatii fortei de munca.
Totusi, pana acum austriecii n-au avut nici o intentie de a deschide vreo fabrica la Nadrag. O explicatie ar putea fi atitudinea complet lipsita de initiativa a autoritatilor locale de aici.
Desi are doua telefoane pe birou, primarul Nicolae Doandes nu poate vorbi pe nici unul international. El crede ca una din cauzele starii grave in care se afla localitatea este lipsa telefoanelor.
"Problema nu poate fi rezolvata decat de RomTelecom. Cum? Foarte simplu! Daca vom avea telefoane cuplate la international, va exista comunicare. ai, daca exista comunicare, vor fi si bani. Eu astept de ani de zile sa sune investitorii straini! Da' la ce sa sune, daca n-au telefon?".
aefa Departamentului pentru relatii cu mass-media din cadrul RomTelecom Timis, Diana Ciobanescu, spune ca in Nadrag exista 200 de posturi telefonice, majoritatea instalate inainte de 1989. "Pentru anul acesta nu este prevazuta instalarea in localitate a unei centrale telefonice moderne. Este posibil ca extinderea retelei sa se faca anul viitor".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
