În România, educaţia financiară este extrem de scăzută, nu doar la copii, ci şi la adulţi, ceea ce s-a văzut inclusiv în recenta criză a francului, a declarat luni la ZF Live Ligia Georgescu Goloşoiu, expert BNR, autoarea unor manuale de educaţie financiară pentru elevii de clasa a treia şi a patra.
„Oamenii nu ştiu ce e aceea dobândă la un depozit, nu ştiu că e 3% pe an, nu pe lună. Oamenii nu ştiu să calculeze DAE la un credit, nu citesc tot ce scrie în contracte. Toată lumea trebuie să aibă nişte noţiuni financiare generale.“
Ligia Goloşoiu povesteşte că decizia de a scrie un manual de educaţie financiară pentru învăţământul primar i-a venit în 2007, în urma participării la o emisiune de televiziune cu copii, unde aceştia au asaltat-o cu întrebări despre bani, bănci, depozite şi alte noţiuni financiare. Iniţiativa a fost ulterior sprijinită de guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care i-a spus că „mereu şi-a dorit ca în România să se predea de la şcoala primară educaţia financiară, la fel ca în alte ţări europene“.
În 2012-2013, educaţia financiară a fost introdusă în rândul materiilor opţionale, la clasa a treia sau a patra. În anul şcolar 2014-2015 la cursuri participă 46.000 de copii din 41 de judeţe şi Bucureşti, respectiv 11% din totalul elevilor de clasa a treia şi a patra.
„Copiii învaţă cum să devină mai chibzuiţi, să nu pună accent pe consum, pe cheltuieli, să ştie să economisească. De exemplu, învaţă cum să strângă bani cu care să cumpere materiale şi să modeleze obiecte la care să stabilească un preţ şi să le vândă.“ Expertul BNR spune că nu a introdus în manual lecţii despre credite, pentru că nu vrea ca elevii „să intre ca debitori în economie“.
Ora de educaţie financiară se bazează pe proiecte, elevii învăţând în joacă anumite noţiuni chiar dacă unele sunt mai greoaie.
