ZF Live

​VIDEO ZF Live. Povestea scandalului Rompetrol. Urmăriţi emisiunea ZF Live de joi, 9 octombrie, cu Ionel Blănculescu, analist financiar

09.10.2014, 15:00 265

Urmăriţi emisiunea ZF Live de joi, 9 octombrie, cu Ionel Blănculescu, analist financiar, despre condamnările din cazul Rompetrol pentru cazul Repsol.

La mai bine de zece ani de la consumarea unuia dintre cele mai controversate momente petrecute pe bursa de la Bucureşti, Curtea de Apel a Capitalei a dat verdictul final: „episodul 7 aprilie 2004“, prima zi de listare a acţiunilor Rompetrol Rafinare, bijuteria lui Dinu Patriciu, a fost unul de manipulare a bursei. Verdictul este pe măsură: 11 condamnaţi la un total de 46 de ani de închisoare (23 cu executare şi 13 cu suspendare). 

Printre condamnările în "Lotul Rompetrol" se numără Petrică Grama (fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor) - doi ani şi patru luni de închisoare pentru complicitate la delapidare şi constituirea unui grup infracţional organizat şi Alexandru Bucşă (administrator şi director economic al Rompetrol la data faptelor) – şase ani de închisoare cu executare pentru complicitate la delapidare, complicitate la spălare de bani şi constituire a unui grup infracţional organizat. Bucşa va plăti în solidar cu Romperol şi cu Petrică Grama 58 mil. dolari către MFP. 

Care este însă istoria celor 58 milioane de dolari ?

Analistul financiar Ionel Blănculescu a răspuns la această întrebare cititorilor Ziarului Financiar în cadrul emisiunii ZF Live de joi, 9 octombrie.

"Pentru cei care nu cunosc exact despre ce este vorba, toată povestea pleacă din 1980, atunci când statul român din acel moment prin fosta Regie Autonomă Petrom, ulterior Rompetrol, investeşte în Libia, într-un zăcământ foarte bun de ţiţei, în nordul Africii, considerat în acest moment unul dintre cele mai bune zăcăminte de ţiţei, estimat la 1,5 – 2 mld. de barili, în banii de acum cam 150 miliarde de dolari. (...) S-a realizat o concesiune pentru 20 de ani, 50% compania noastră, 50% compania omoloagă din Libia. Acest proiect de investiţii avea o perioadă îndelungată de desfăşurare cu trei etape: o etapă de explorare de zece ani, între 1980 şi 1990, susţinută din banii statului român pe cota de 50%, o periodă de dezvoltare, între 1990 şi 1998  şi perioada de exploatare care continuă şi astăzi.

În 1992 conducerea de atunci a României decide că nu mai poate să susţină proiectul, pentru că nu mai sunt bani şi hotărăşte să vândă participaţia. Se vinde participaţia companiei omoloage din Spania, Repsol. S-a vândut pachetul, specialiştii noştri de la Rompetrol ştiind că vând o valoare foarte mare au introdus nişte clauze printre care una prevedea şi un bonus în situaţia în care proiectul acela ar fi dat rezultate, de 85 milioane de dolari şi bineînţeles recuperarea tuturor cheltuielilor făcute de statul român. Toate s-au întâmplat. Această operaţiune s-a desfăşurat în 1993, când s-a cesionat total pachetul de acţiuni şi de atunci Repsol a intrat în acţiune.

În 1998 Repsol reuşeste să înceapă exploatarea cu 100.000 de barili pe zi. Astăzi Repsolul exploatează în jur de 210.000 - 250.000 de barili pe zi, o cantitate enormă, având parteneri foarte importanţi (Repsol mai deţine 32% din pachetul respectiv, compania de petrol a Libiei o altă participaţie). Partenerii sunt Total din Franţa şi OMV din Austria. Ei lucrează împreună şi ajung la cifre importante şi profituri enorme.

Când Rompetrolul a decis să părăsească afacerea, a rămas această creanţă care trebuia recuperată în timp, dar nu mai târziu de 2008. Ea a fost recuperată, dar între timp s-a realizat privatizarea în 1998. Banii au ajuns în tranşe la Rompetrol, numai că între timp Rompetrolul era deţinut de Rompetrol Group din Olanda. (...) Iată suntem astăzi în situaţia în care instanţa consideră că persoana vinovată în special de neîncasarea acestei creanţe de către Ministerul Finanţelor este un reprezentant al Ministerului de Finanţe, înalt oficial la momentul respectiv, care se pare că a omis să se ocupe de această problematică", a spus Blănculescu, făcând referire la Petrică Grama.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

ZF Live
AFACERI DE LA ZERO