Dan Zaharescu, secretar general al ARPIM - Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, prezent miercuri, 17 aprilie la emisiunea ZF Live, a spus că în România cele trei fabrici produc anual medicamente în valoare de 200-250 de mil. euro.
Declaraţiile lui Dan Zaharescu la ZF Live:
►ARPIM reuneşte 27 de multinaţionale care sunt prezente în România şi dintre acestea sunt câteva care au facilităţi de producţie, două dintre ele fiind Sanofi prin compania Zentiva şi Glaxosmithkline care are o mare capacitate de producţie la Braşov.
Cât vindeţi anual?
►Cei 27 acoperă cam 2/3 din piaţa farmaceutică în valoare şi cam o treime în unităţi terapeutice vândute. Piaţa farma de anul trecut a fost de 2,6 mld. euro – în care se cuprind banii decontaţi de Casă, de la pacieţi şi OTC-urile fără produsele veterinare sau suplimentele alimentare.
Cât produceţi în România?
►Producem medicamente de aproximativ 200-250 de mil. euro în România. Restul de 1,5 mld. euro sunt din import. Importăm mai mult decât reuşim să exportăm.
►În 2005 piaţa farma era de 1 mld. euro. Putem vorbi de o dublare a pieţei în ultimii 8-10 ani.
►Aproximativ 60% din cheltuieli sunt acoperite de sistemul de asigurări sociale de sănătate, iar restul, de 40% de pacienţi. În 2005, aproape 70% acoperea Casa.
►Cheltuielile cu medicamentele pe cap de locuitor sunt în jur de 80 de euro pe an, în timp ce ţările care sunt imediat deasupra noastră (Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cehia) din UE cheltuie 160-170 euro pe cap de locuitor, iar în ţările din nucleul dur al UE cheltuielile urcă la 700-800 euro pe an pe cap de locuitor.
►Suntem departe de a acoperi nevoia reală de asigurare cu medicamente a populaţiei. Tendinţa va fi de creştere continuă a cheltuielilor şi a nevoii de medicamente pentru populaţie. Avem o creştere mult mai lentă faţă de celelalte ţări din UE, decalajul creşte de la an la an în loc să se reducă. Ar trebui să avem o creştere de 15% în fiecare an susţinută până în 2020. Piaţa şi-a redus creşterea la 5-7% după perioada de criză financiară.
►Calitatea tratamentelor pentru pacienţii cronici s-a ameliorat simţitor. Sunt nişte probleme în continuare în asigurarea anumitor categorii de medicamente pentru bolnavii de cancer legate de politica de preţuri.
►Politica de preţuri la medicamentele care se eliberează pe bază de reţetă trebuie să fie reformată în România
►Investiţiile în spitale, investiţiile în investigaţiile de care beneficiază pacienţii şi facilităţile care sunt pentru stabilirea unor diagnostice cât mai precise lucrurile s-au schimbat radical în ultimii 10-15 ani. Toate investiţiile acestea se simt în sistemul public.
►Proiectele care au fost derulate cu fonduri europene în spitalele din Bucureşti au adus schimbări extraordinare în ultimii 4-5 ani.
►Mortalitatea infantilă este de 3-4 ori mai mare în România decât în celelalte ţări ale UE.
►Guvernul şi-a asumat să plătească datoriile la 60 de zile faţă de 300 de zile anterior către producătorii de medicamente
►Acest protocol a fost semnat relativ recent cu Ministerul Sănătăţii pentru că noi am înţeles dificultăţile pe care le are Ministerul în a plăti peste noapte datoriile care s-au strâns de-a lungul anilor. Vorbim de aproximativ 1,3 mld. euro. Am agreat un mecanism de acoperire graduală a decalajelor şi de reducere până la sfârşitul anului 2014 a datoriilor.
►Bugetul naţional a fost suplimentat anul acesta cu 3,7 mld. lei pentru medicamente. Această sumă ne permite să ajungem până la sfârşitul anului la o reducere a termenelor de plată undeva spre 180 de zile.
►Statul este cu aproape un an de medicamente în întârziere la plată
►Consilierii care bat la uşile cabinetelor medicilor au rolul de a promova educaţia medicală continuă. Medicina este un domeniu care evoluează foarte rapid. Dacă rămâi la nivelul cunoştinţelor acumulate în facultate, în cinci ani acestea sunt perimate. Statul nu investeşte nimic în aceste proces care este unul costisitor. Dacă noi nu reuşim să ne prezentăm descoperirile medicale, lumea medicală ar bate pasul pe loc.
Aveţi trei fabrici în România din cele 27 de companii. Dezvoltă aceste fabrici în România împreună cu institutele româneşti de cercetare noi medicamente?
►Nu, ceea ce se face în România este numai cercetare ştiinţifică aplicativă, partea de analiză, de laborator medicamente, partea de studii şamd. Descoperirea de noi molecule, mai ales în domeniul biotehnologiilor, din păcate în România sunt nuclee mult prea mici care sunt dezvoltate pe lângă universităţi.
Acum 20-30 de ani România scotea medicamente cu patent pe piaţă?
►Nu, din păcate. Foarte puţine şi mai erau mai mult rezultatele muncii unor pionieri în domeniul farmaciei.
►Foarte multe din fabricile ARPIM produc numai medicamente generice sau originale sub protecţia patentului.
►În România se fac foarte multe studii clinice şi România are un potenţial extraordinar de dezvoltare în domeniul acesta.
►Perioada 2005-2008 a reprezentat cea mai lungă perioadă de ministeriat din România. Am avut de la căderea regimului Ceauşescu 22 de miniştri ai sănătăţii, plus interimarii 28. Există posibilitatea de a continua nişte proiecte începute în acea perioadă.
►Anul acesta estimăm că nivelul taxei clawback va fi undeva în jurul a 13-15%, mult mai suportabil din punct de vedere economic. Nu este încă un mecanism care să fie perfect, suntem în discuţii pentru a-l optimiza. În clipa când bugetul de medicamente va fi la nivelul consumului real din anul acesta, care va fi baza bugetului pentru anul viitor, clawback-ul va fi mult mai uşor de suportat de către noi şi de susţinut din punct de vedere economic.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
