Rezultatul acestui inventar, făcut de primării şi autorităţile din teritoriu, va scoate la lumină valoarea activelor de care va dispune fondul naţional imobiliar, din care statul va face despăgubirile cu puncte din 2016. În baza noii legi a retrocedărilor (numărul 165/2013, asumată de guvernul Ponta), despăgubirile nu se mai fac în numerar, ci cu puncte (un punct egal un leu). Punctele vor fi folosite pentru a cumpăra terenurile scoase la licitaţie de stat din fondul naţional imobiliar. De exemplu, o persoană care are de primit de la ANRP despăgubiri de 10 milioane de lei va primi 10 milioane de puncte. Aceste puncte nu pot fi folosite decât pentru a licita pentru terenurile statului din 2016 sau pentru a primi despăgubiri în numerar din 2017 în trei tranşe anuale.
Următorul pas după inventar este compararea situaţiei de terenuri disponibile cu cea a cererilor de retrocedare. La începutul anului trecut, prima situaţie comparativă a cererilor de retrocedare şi disponibilului de teren s-a amânat până la 1 septembrie 2014, însă nici acest termen nu a fost respectat.
În prezent, Agenţia Domeniilor Statului dispune de circa 330.000 de hectare de teren agricol, evaluate de Ziarul Financiar la 1,3 miliarde de euro.
Rămâne de văzut cum vor fi incluse aceste terenuri în fondul naţional imobiliar în condiţiile în care mare parte dintre acestea sunt arendate pe termene lungi de timp (până la 49 de ani) sau concesionate unor fermieri.
Alături de terenuri vor mai intra în acest fond imobiliar terenurile institutelor şi staţiunilor de cercetare şi ale ministerelor. De asemenea, Romsilva mai dispune de 3,2 milioane de hectare de pădure. Potrivit evaluărilor făcute de ZF, valoarea estimată a acestui fond naţional imobiliar este de 11 miliarde de euro, valoare care va putea fi cumpărată cu puncte din 2016.
Agenţia Domeniilor Statutului ar fi trebuit ca pe 1 ianuarie 2015 să publice pe site-ul său lista imobilelor care vor intra în fondul naţional imobiliar, însă acest lucru nu s-a întâmplat, probabil şi din cauza întârzierilor apărute în centralizarea terenurilor la nivel naţional.
ANRP a emis peste 500 milioane de puncte; aceste decizii se tranzacţionează pe piaţa gri la 20-30% din valoare, la fel cum s-a întâmplat şi cu deciziile de despăgubire în acţiuni la Fondul Proprietatea (din 2006 până în 2011), când fondul nu era listat la bursă şi acţiunile nu puteau fi valorificate altfel.
Potrivit noii legi, deţinătorii de puncte va trebui să participe la videoconferinţe unde vor licita cu puncte pentru terenurile şi imobilele pe care statul le-a vărsat într-un fond naţional.
Este greu de crezut că un fost proprietar de drept, de obicei o persoană în vârstă, cu puţine cunoştinţe economice şi juridice, care locuieşte în zone retrase din ţară, de multe ori fără acces la internet, va reuşi să se descurce să liciteze pentru teren pe care nu l-a văzut niciodată.
Astfel, ar putea fi împins de procedura greoaie să îşi vândă punctele unor persoane mai pregătite.
La fel s-a întâmplat cu acţiunile Fondului Proprietatea: foştii proprietari au primit acţiuni la fond în 2006, însă pentru că fondul s-a listat abia în 2011 au fost împinşi să vândă acţiunile la un preţ foarte scăzut pentru a-şi încasa despăgubirile.
Cei care au cumpărat acţiunile de la foştii proprietari sunt fie persoane private apropiate de politicieni, fie fonduri de investiţii care au reuşit să se descurce prin procedurile extrem de greoaie şi care, după listarea fondului la bursă, au vândut acţiunile cu profituri şi de 200%.
Luni, 2 martie, Autoritatea pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a rămas fără conducători. George Băeşu, preşedinte, şi doi vicepreşedinţi şi-au depus demisia, însă rămâne de văzut dacă premierul le va accepta. Miza acestor funcţii este uriaşă pentru că cei trei decid cine primeşte punctele cu care din 2016 vor fi cumpărate terenuri estimate la 11 mld. euro din fondul naţional imobiliar. Preşedintele instituţiei, George Băeşu, şi-a argumentat demisia prin faptul că este obligat să plătească din propriul salariu amenzi de zeci de mii de euro către stat pentru neemiterea sau neplata în termenul legal de 30 zile a titlurilor de despăgubire, pentru dosare din urmă cu mai mulţi ani.
