Companiile din energie nu au mai aşteptat o nouă strategie energetică pentru a-şi decide direcţiile de dezvoltare, iar unele şi-au întins deja antenele în vederea extinderii în ţară sau în regiune.
Acesta este un semnal că statul trebuie să coopereze cu acţionarii privaţi pentru a asigura managementului libertatea să aloce resursele companiilor către planuri de dezvoltare viabile, spun analiştii BCR.
„Piaţa o ia înaintea unei strategii ideale croite în birouri. Asta s-a văzut în faptul că Electrica şi Nuclearelectrica au încercat să se consolideze prin achiziţia unei filiale de distribuţie de la Enel“, a spus Mihai Căruntu, şeful departamentului de cercetare al BCR, într-o conferinţă.
Chiar dacă tranzacţia nu s-a mai concretizat, anunţul Electrica (simbol bursier EL) şi Nuclearelectrica (SNN) că analizează preluarea activelor unui jucător străin a arătat că societăţile de stat încearcă să preia iniţiativa şi să nu mai aştepte să fie abordate de investitorii „strategici“. Electrica ia în calcul consolidarea acţionariatului prin preluarea acţiunilor deţinute de Fondul Proprietatea (FP), dar şi extinderea activităţii peste graniţe, eventual printr-o tranzacţie în Republica Moldova. După un an cu profit record, Hidroelectrica îşi propune la rândul său să iasă la cumpărături în regiune.
Proiecte uriaşe
Pe de altă parte, companiile din energie sunt în continuare implicate într-un număr mare de proiecte pe care statul le consideră strategice, însă de a căror viabilitate nu a reuşit să-i convingă şi pe acţionarii privaţi. În pofida opoziţiei Fondului Proprietatea, care deţine 9% din companie, Nuclearelectrica este implicată în trei proiecte majore: construirea a două noi reactoare nucleare, realizarea unui cablu electric submarin până în Turcia, hidrocentrala de pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti. Costul cumulat al acestor investiţii depăşeşte 7 miliarde de euro.
