Demisiile de la vârful ANRP au închis poarta de intrare în fondul imobiliar naţional de 11 miliarde de euro

Foştii proprietari au însă pe masă decizii executorii ale instanţelor încă din 2011 care obligă ANRP să le plătească despăgubiri. Astfel că după ce au aşteptat ani de zile acţionează în judecată personal pe conducătorii ANRP pentru a-şi încasa mai repede despăgubirile. Din 2011 până în iunie 2013, procedura de despăgubire a fost suspendată prin mai mult ordonanţe de urgenţă ale guvernului Boc. Iar până în 2011, cele mai mari despăgubiri plătite de ANRP (1,5 mld.euro), au fost încasate de samsarii de dosare şi de persoane cu conexiuni politice la PDL, partid aflat atunci la guvernare.

„Nu plecăm de frica vreunei persoane care are de primit despăgubiri sau pentru că nu ştim ce avem de făcut. Ci pentru că am ajuns în situaţia absurdă în care trebuie să plătesc amendă personal de zeci de mii de euro pentru dosare care sunt nerezolvate încă din 2011. Sunt mii de decizii ale instanţei pe care le avem de pus în aplicare şi nu le putem pune în aplicare pe toate deodată“, a declarat George Băeşu, preşedintele ANRP.

El a preluat conducerea ANRP în mai 2012, fiind susţinut de PSD (filiera Vran­cea – Marian Oprişan). El este cea mai im­portantă per­soană din pro­cedura retro­ce­dărilor. Peste 70.000 de dosare de despăgubire sunt înregistrate acum la ANRP şi mai sunt alte circa 200.000 de cereri la primării. Premierul Victor Ponta estima în 2013 că ar mai fi de despăgubit cereri de 8 miliarde de euro, în condiţiile în care din 1991 până în prezent România a retrocedat în natură 9.000 de clădiri şi peste un milion de hectare de teren, a plătit în bani şi acţiuni la Fondul Proprietatea alte 5 miliarde de euro. Principalii beneficiari ai acestor compensaţii au fost însă per­soa­nele care au cumpărat drepturile li­ti­gioase de la foştii proprietari de drept sătui să mai aştepte la coadă la ANRP.

Principala misiune a lui Băeşu la ANRP a fost punerea în aplicare a noii legi a retrocedărilor cu puncte, aprobată în mai 2013. Rămâne de văzut dacă demisiile vor fi acceptate de premier şi ce soluţii va lua guvernul pentru a rezolva blocajul în care se află acum instituţia.

„Avem o problemă extrem de gravă la ANRP“, a spus ieri Victor Ponta citat de Mediafax. Premierul a menţionat că speră ca împreună cu Ministerul de Justiţie şi de Finanţe să se găsească o soluţie în şedinţa de guvern de miercuri.

De la înfiinţarea ANRP în 2005 au existat nenumărate blocaje şi sus­pendări de plată, unele le­gi­ferate chiar prin or­donanţe de ur­genţă ale gu­ver­nului. Mai mult, încă din 2011, foştii pro­prietari au cerut des­fiinţarea insti­tuţiei pe motiv că sunt despă­gubite cu prioritate doar persoanele cu influenţe politice la PDL, situaţii scoase oficial la lumină de organele de anchetă patru ani mai târziu. Azi şefii ANRP din 2011 sunt arestaţi (Crinuţa Dumitrean, Remus Baciu, Alina Bica) pentru că au supraevaluat dosare ale unor samsari cu conexiuni politice. Gheorghe Stelian, investitor imobiliar şi un apropiat al lui Dorin Cocoş (fostul soţ al Elenei Udrea) este în arest pentru că ar fi primit despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu 62 mil.euro de şefii ANRP din 2011.

„ANRP a fost de la început într-un permanent blocaj. Această instituţie este un castel al lui Kafka, unde doar cei cu pile şi conexiuni politice şi-au găsit rezolvare de-a lungul timpului“, a spus Iulian Lepa, avocat specializat în despăgubiri.

Din mai 2013, odată cu intrarea în vigoare a noii legi aprobată prin asumarea răspunderii de guvernul Ponta (numărul 165/2013), despă­gubirile se fac prin puncte, un punct fiind echivalent cu un leu. Fără cei trei conducători ANRP nu se mai poate întruni comisia în şedinţă. Cum până acum comisia a rezolvat circa 700 de dosare pe lună, apariţia acestui blocaj va întârzia şi mai mult soluţionarea celor peste 70.000 de dosare înregistrate la ANRP.

ANRP a emis peste 500 milioane de puncte, în echivalent a 500 milioane de lei. Iar aceste puncte se tranzacţionează acum pe piaţa gri la circa 20-30% din valoare pentru cei care nu mai au răbdare să aştepte anul 2016 când teoretic ar trebui să înceapă licitaţiile cu terenuri şi păduri de 11 mld.euro pe care statul le va vărsa în fondul imobiliar naţional. Ziarul Financiar a scris încă din 2013 că legea retrocedării cu puncte va duce la apariţia unei noi bule speculative, la fel cum a fost şi piaţa gri a acţiunilor Fondului Proprietatea, şi a cerut Parlamentului să nu o aprobe.

Mari dosare de corupţie cu retrocedări

Un mare dosar de anchetă în retrocedări este cel deschis pe numele Crinuţei Dumitrean, fostă preşedintă a ANRP în 2011. Ea este în arest, fiind cercetată alături de fosta şefă a DIICOT Alina Bica, doi deputaţi şi alte persoane pentru acordarea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu 62 mil. euro. Bica a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupţie, fiind acuzată că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, apropiat al omului de afaceri Dorin Cocoş, despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 mil. euro. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) îi anchetează şi pe fostul deputat Viorel Hrebenciuc (în arest) şi pe fiul său Andrei (arest la domiciliu), anchetaţi alături de deputatul Ioan Adam şi de beneficiarul retrocedării, Gheorghe Paltin Sturdza, în dosarul retrocedării ilegale de păduri din Bacău. Procurorii DNA susţin că în aprilie 2012, prin intermediul lui Ioan Adam, Gheorghe Paltin Sturdza le-a cerut judecătorilor Lorand Andras Ordog şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea în posesia lui Paltin Sturdza a unei suprafeţe de 43.227 de hectare de pădure în Bacău, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303,8 mil. euro.

Beneficiarii retrocedărilor: samsarii, apropiaţii politicienilor şi fondurile de investiţii

Circa 1.000 de dosare, în mare parte cesionate, au primit despăgubiri de 1,5 miliarde de euro de la ANRP, în timp ce zeci de mii de dosare ale foştilor proprietari de drept aşteaptă şi acum rezolvare la ANRP.

Printre cei care au cumpărat acţiuni la Fondul Proprietatea de pe piaţa gri şi dosare de retrocedare, înainte de 2011, se numără oameni politici influenţi precum Călin Popescu-Tăriceanu (fost premier) şi Ionuţ Popescu (fost ministrul de finanţe şi director general al Fondului Proprietatea înainte de preluarea administrării de către Franklin Templeton). Alături de aceştia, fondurile străine de investiţii, aşa cum este Elliott Associates, azi cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, au intrat în acţionariatul fondului prin achiziţia de acţiuni de pe piaţa gri şi de drepturi litigioase.

Fondul a fost înfiinţat în 2005, însă abia în 2011 a fost listat la bursă, intervalul de şase ani fiind folosit de persoane influente pentru a-şi consolida poziţiile în ceea ce s-a dovedit cea mai mare bulă speculativă a ultimului deceniu.

Printre cei care au primit despăgubiri de la ANRP, deşi nu au fost proprietari de drept, se numără Horia Simu Şchiopu, supranumit bancher al curpului, cu 466 milioane de lei, grupul format din Adrian Andrici, Gabriel Gheorghe, Gheorghe Stelian,Valentin Vişoiu cu 377,2 mil. lei.

Conducerea Autorităţii responsabile de retrocedări din 2005 până în prezent

George Băeşu

A preluat conducerea ANRP în mai 2012, fiind responsabil de despăgubirile cu puncte în baza noii legi aprobată de premierul Victor Ponta în 2013. Este un apropiat al PSD-ului (filiera Marian Oprişan). Absolvent de Drept. El a fost deputat PSD de Vrancea şi prefect de Vrancea. A fost vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Crucea Roşie, condusă de Mihaela Geoană, soţia fostului lider al PSD.

Dorina Danielescu

A condus timp de nouă luni ANRP până în mai 2012. A fost propusă în funcţie de Emil Boc, premier PDL. A fost procuror-şef al DIICOT. Numirea sa a avut loc în condiţiile în care Remus Baciu, fost vicepreşedinte, a fost arestat pentru trafic de influenţă, iar Crinuţa Dumitrean şi-a dat demisia. A făcut un audit al dosarelor de la ANRP, scoţând la iveală grave nereguli.

Crinuţa Dumitrean

A condus ANRP din octombrie 2009 până în mai 2012. Azi este în arest, fiind cercetată alături de fosta şefă a DIICOT Alina Bica, doi deputaţi şi alte persoane pentru acordarea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu 62 mil. euro lui Gheorghe Stelian, apropiat al lui Dorin Cocoş. Ea a venit de la Bistriţa, pe filiera lui Ioan Oltean, secretarul general al PDL. Crinuţa Dumitrean a făcut parte şi din conducerea Fondului Proprietatea.

Anca Opre

A avut cel mai scurt mandat de preşedinte: 8 luni, din februarie până în octombrie 2009. A făcut parte şi din conducerea Fondului Proprietatea.

A fost consiliera fostului preşedinte al PSD Mircea Geoană şi consiliera ministrului justiţiei în 2004. A fost membru în Consiliul Naţional de Integritate şi a candidat pentru un post de deputat la alegerile parlamentare din 2008 într-un colegiu din Giurgiu.

Ingrid Zaarour

A fost primul preşedinte al ANRP, fiind numită în funcţie cu sprijinul Partidului Naţional Liberal. A avut cel mai lung mandat de conducere, de patru ani, din 2005 până în februarie 2009. Ea a făcut parte şi din conducerea Fondului Proprietatea. Potrivit relatărilor din presă, ea a fost „protejata“ lui Bogdan Olteanu (finul fostului premier Călin Popescu-Tăriceanu, cel care a înfiinţat Fondul Proprietatea).