Aşa cum „un trandafir va mirosi frumos sub orice nume“, indiferent cum vei numi ce fac infractorii fără ocupaţie, tot urât va mirosi.
Domnul Lionăchescu este un apărător sufletist şi dedicat al mediului de afaceri. A dovedit-o nu numai prin ce scrie, ci şi prin remarcabila activitate de profesionist în afaceri. Revolta sa faţă de degradarea statutului omului de afaceri este mai mult decât legitimă. Cu aceste precizări, cred însă că orice efort vei face ca să salvezi calificativul de om de afaceri, va exista oricând „un infractor fără ocupaţie“ căruia îi va fi atribuit.
„Omul de afaceri“ a fost sacrificat pe altarul populismului şi efortul de a îl salva - nu numai în România - are puţine şanse de succes. Este însă remarcabil că noţiunea de antreprenor nu a fost afectată. Nu am auzit presa calificând prea des „infractorii fără ocupaţie“drept antreprenori. Şi cel puţin atunci când a făcut-o, a pus ghilimele.
Aici stă cheia răspunsului la articolul menţionat. Cum am ajuns să avem atât de mulţi „infractori fără ocupaţie“ care se ocupă de afaceri? Răspunsul evident e slăbiciunea instituţiilor statului. Dincolo de evidenţe trebuie văzută sursa acestei slăbiciuni.
Cel mai adesea ea constă în legislaţia „originală“ şi contradictorie care împiedică instituţiile statului să acţioneze ferm. Piaţa
de capital şi reglementarea SIF-urilor sunt exemple edificatoare şi am citat aceste exemple în ZF din 20.02 a.c.
Pe de altă parte, nu te poţi impiedica să vezi cum unor infractori consacraţi (care se autointitulează „oameni de afaceri“) li se publică fără discernământ memoriile care devin testimoniale publice asupra adevărului. Sau cum justiţia utilizează frecvent inculpaţi sau infractori dovediţi drept consultanţi sau martori sub diverse acoperiri, prelungind sine die procesele în curs ale acestora.
În acelaşi timp, nu pot să nu duc mai departe întrebările din articol şi să nu observ că nu poţi discuta despre reabilitarea calificativului de“om de afaceri“ fără să ridici şi problema reabilitării oamenilor de afaceri (care au dovedit că sunt antreprenori) care au greşit, au ispăşit condamnări şi acum se întorc la viaţa normală. Are mediul de afaceri suficient discernământ pentru a răspunde unor astfel de situaţii şi a recupera antreprenori autentici sau se va asimila acelei părţi din „opinia publică însetată de circ şi satisfacţie facilă“.
Dincolo de salvarea unei sintagme de conotaţiile peiorative şi încercând să răsund pragmatic, se pot încerca însă şi lucruri pe fond pentru a recupera bunul renume al mediului de afaceri românesc, principala victimă a corupţiei:
În prezent, mai mult ca niciodată, firmele româneşti realizează că ele sunt cele care suportă costurile lipsei de integritate a câtorva şi în consecinţă ele sunt cele care trebuie să preia iniţiativa luptei anticorupţie.
În acest spirit, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România a propus un cod de conduită opţional care atrage atenţia asupra necesităţii "unei etici de afaceri bazate pe încredere, principii morale, integritate, respectul partenerilor şi toleranţa zero la corupţie".
Mergând mai departe se pune întrebarea naturală dacă mediul de afaceri se poate autoreglementa.
În acest sens constituirea unei coaliţii de certificare de integritate pornită de jos în sus de către antreprenori, ca rezultat al unui efort organic de transformare al mediului de afaceri, este soluţia deja adoptată în câteva ţări.
Credem că aceasta trebuie să fie prioritatea organizaţiilor reprezentând oamenii de afaceri români şi străini care acţionează în România.
Există o analiză a modalităţilor de constituire a unei astfel de coaliţii şi a experienţelor internaţionale în domeniu în lucrarea "Între speranţa şi Deziluzie" a domnului Sebastian Burduja publicată sub egida Băncii Mondiale.
AOAR invită organizaţiile interesate pentru constituirea unui grup de lucru pentru înfiinţarea unei astfel de coaliţii (aoar@aoar.ro)
Va fi foarte interesant să vedem dacă oamenii de afaceri vor reuşi mai mult decât ziariştii în a îşi proteja prestigiul prin auto-reglementare.
Florin Pogonaru este preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR)
