Ministerul Finanţelor va avea o misiune destul de dificilă în această primăvară în condiţiile în care în martie ajunge la scadenţă o emisiune de eurobonduri de 1 mld. de euro, iar în aprilie este un vârf de plată a a datoriei, ajungând la maturitate titluri de stat de peste 7 mld. de lei.
La începutul anului, oficiali ai Ministerului Finanţelor au declarat că România ar putea să vândă obligaţiuni pe pieţele externe în primul trimestru şi încearcă să extindă maturitatea medie a datoriei prin vânzarea de eurobonduri cu termen de peste 10 ani. Însă, în februarie, Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor a afirmat că România nu se va împrumuta de pe pieţele externe în prima jumătate a anului şi va analiza ulterior dacă accesează astfel de finanţări. Decizia a fost influenţată şi de excedentul bugetar din ianuarie, estimat la 3,54 mld. lei, reprezentând 0,5% din PIB.
Ministerul Finanţelor a planificat să împrumute în februarie 5 mld. de lei de pe piaţa internă, cea mai mare valoare a emisiunilor brute din ultimii patru ani, suma fiind peste nivelul programat pentru ianuarie, de 3,6 mld. lei.
Trezoreria intenţionează să atragă în 2015 de pe pieţele internaţionale împrumuturi externe prin programul MTN de 2,5-3 mld. de euro. Necesarul de finanţare total este de aproximativ 50 mld. lei în acest an.
În iulie ajung la maturitate obligaţiuni în euro emise pe piaţa locală de aproape 900 mil. euro. Un alt vârf de plată al datoriei va fi în octombrie, când ajungând la scadenţă titluri de stat de peste 7 mld. de lei.
Începând din acest an Ministerul Finanţelor începe să ramburseze şi împrumutul de 5 mld. de euro contractat la începutul crizei de la Comisia Europeană, prima tranşă fiind de 1,5 mld. euro.
Ministerul Finanţelor a fost foarte activ pe pieţele externe în ultimii ani, iar 2014 nu a făcut excepţie, obligaţiunile lansate anul trecut însumând aproximativ 4,4 mld. de euro. Cumulat, portofoliul de obligaţiuni externe lansate de Ministerul Finanţelor care ajung la scadenţă în următorii zece ani a ajuns la pragul de 14 mld. euro, un volum record care a adus România pe radarele unei categorii mai largi de investitori şi a transformat-o în acelaşi timp într-un client căutat de marile bănci de investiţii.
2014 a fost anul premierelor la categoria bonduri externe. Ministerul Finanţelor a lansat în premieră titluri în dolari pe 30 de ani şi s-a împrumutat în euro la un cost mai mic de 3%. Anul trecut Trezoreria a împrumutat 2 mld. dolari şi 2,75 mld. euro, prin patru emisiuni de obligaţiuni. În dolari, împrumuturile au fost realizate pe 10 şi 30 de ani, la dobânzi de 5% şi respectiv 6,2%. Sumele împrumutate în ultimii ani din SUA au ajuns la 5,75 mld. de dolari.
Trezoreria îşi propune să treacă de la o structură echilibrată a finanţării între piaţa internă şi cea externă la o creştere a ponderii pieţei locale până la 70% la nivelul lui 2016. Un alt obiectiv este extinderea maturităţii medii a portofoliului pentru optimizarea serviciului datoriei şi evitarea acumulării de vârfuri de plată riscante.
Ponderea împrumuturilor în euro în structura datoriei publice guvernamentale a crescut în ultimii ani spre 50%, nivel comparabil cu cel al împrumuturilor în lei, care au depăşit 100 mld. lei.
Ponderea împrumuturilor în euro era în 2008 mai mică de 30% din structura datoriei publice guvernamentale, iar la sfârşitul lunii noiembrie 2014 a ajuns la aproximativ 47%, respectiv 124,7 mld. lei. Datoria denominată în lei a ajuns anul trecut la 113,8 mld. lei, respectiv 43% din total. Pe de altă parte, împrumuturile în dolari reprezentau 9% din total, respectiv 24 mld. lei, iar datoria publică exprimată în franci elveţieni era la sfârşitul lunii noiembrie de 64,2 mil. lei. Datoria publică guvernamentală a totalizat 265,6 mld. lei în noiembrie 2014, iar datoria publică totală a depăşit 280 mld. lei.
