ZF News

Riscul de faliment al României a coborât spre 100 de puncte, la minimul ultimilor şase ani, încurajând Finanţele să vândă noi eurobonduri

Riscul de faliment al României a coborât spre 100 de...

Autor: Claudia Medrega

09.03.2015, 00:07 1758
România continuă să fie privită de pieţele externe ca un plasament cu grad mai scăzut de risc, costul asigurării împotriva riscului de default reflectat în cotaţiile CDS-urilor (credit default swap)  coborând spre 100 de puncte de bază, la minimul ultimilor şase ani, ceea ce a încurajat Ministerul Finanţelor să pregătească lansarea unei emisiuni de obligaţiuni în euro.

Nivelul CDS-urilor influenţează costul finanţării externe, iar în cazul scăderii statul poate împrumuta fonduri la costuri mai mici, în timp ce băncile locale pot atrage mai ieftin linii de credit de la băncile-mamă. În ultimii ani s-a observat o îmbunătăţire treptată a per­cepţiei de risc, costurile la care s-a împrumutat România pe pieţele de capital internaţionale fiind în scădere.

CDS-urile reflectă evoluţia percepţiei investi­torilor, respectiv a gradului de neîncre­dere într-un anumit emitent, devenind în anii de criză unul dintre cei mai vizibili indicatori ai capacităţii unei ţări de a se finanţa de pe pieţele de capital. La începutul crizei eco­nomice mondiale cotaţia CDS a sărit şi peste 700 de puncte de bază.

Ministerul Finanţelor pregăteşte docu­mentele necesare şi selectează băncile care să administreze o nouă emisiune de obligaţiuni în euro, vizând obţinerea a cel puţin 2 mld. euro în acest an de pe pieţele externe, a declarat Ştefan Nanu, directorul Trezoreriei.

„Condiţiile de pe piaţă sunt foarte bune acum, într-adevăr, şi tocmai de aceea mergem înainte cu documentele şi cu selectarea băncilor. Nu ne grăbim, nu avem nevoie să emitem eurobonduri imediat. Dar vrem să fim pregătiţi cu toată documentaţia şi să fim flexibili pentru a putea emite obligaţiuni atunci când se iveşte o oportunitate importantă“, a afirmat Nanu, citat de Bloomberg.

La începutul anului, oficiali ai Ministerului Finanţelor au declarat că România ar putea să vândă obligaţiuni pe pieţele externe în primul trimestru şi încearcă să extindă maturitatea medie a datoriei prin vânzarea de eurobonduri cu termen de peste 10 ani.

Însă, în februarie, Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor a afirmat că România nu se va împrumuta de pe pieţele externe în prima jumătate a anului şi va analiza ulterior dacă accesează astfel de finanţări. Decizia a fost influenţată şi de excedentul bugetar din ianuarie, estimat la 3,5 mld. lei, reprezentând 0,5% din PIB.

Ministerul Finanţelor va avea o misiune destul de dificilă în această primăvară în condiţiile în care în martie ajunge la scadenţă o emisiune de eurobonduri de 1 mld. de euro, iar în aprilie este un vârf de plată a a datoriei, ajungând la maturitate titluri de stat de peste 7 mld. de lei.

În iulie ajung la maturitate obligaţiuni în euro emise pe piaţa locală de aproape 900 mil. euro. Un alt vârf de plată al datoriei va fi în octombrie, când ajungând la scadenţă titluri de stat de peste 7 mld. de lei. Începând din acest an Ministerul Finanţelor începe să ramburseze şi împrumutul de 5 mld. de euro contractat la începutul crizei de la Comisia Europeană, prima tranşă fiind de 1,5 mld. euro.

Necesarul de finanţare total este de aproximativ 50 mld. lei în acest an. Trezoreria a anunţat iniţial că intenţionează să atragă în 2015 de pe pieţele internaţionale împrumuturi externe prin programul MTN de 2,5-3 mld. de euro.

Randamentele la care s-a împrumutat statul atât de pe pieţele externe, cât şi de pe piaţa internă au fost în scădere în ultimii ani, ajungând pentru unele scadenţe chiar la minime istorice.

Ministerul Finanţelor a fost foarte activ pe pieţele externe în ultimii ani, iar 2014 nu a făcut excepţie, obligaţiunile lansate anul trecut însumând aproximativ 4,4 mld. de euro. Cumulat, portofoliul de obligaţiuni externe lansate de Ministerul Finanţelor care ajung la scadenţă în următorii zece ani a ajuns la pragul de 14 mld. euro, un volum record care a adus România pe radarele unei categorii mai largi de investitori şi a transformat-o în acelaşi timp într-un client căutat de marile bănci de investiţii.

2014 a fost anul premierelor la categoria bonduri externe. Ministerul Finanţelor a lansat în premieră titluri în dolari pe 30 de ani şi s-a împrumutat în euro la un cost mai mic de 3%. Anul trecut Trezoreria a împrumutat 2 mld. dolari şi 2,75 mld. euro, prin patru emisiuni de obligaţiuni. În dolari, împrumuturile au fost realizate pe 10 şi 30 de ani, la dobânzi de 5% şi respectiv 6,2%. Sumele împrumutate în ultimii ani din SUA au ajuns la 5,75 mld. de dolari.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO