Un unicat muzeografic, o expoziţie eveniment, realizată şi admirată o singură dată la nivelul unei generaţii, a fost vernisată săptămâna trecută la Muzeul de Artă din Cluj Napoca. Este suficient să-i pronunţăm numele ca să-i înţelegem semnificaţia cu totul specială: „Aurul şi argintul antic al României”. Iniţiativa demarării acestui proiect muzeografic de anvergură naţională, organizat sub patronajul Ministerului Culturii, unul dintre cele mai complexe demersuri de acest fel realizate la noi în ultimul sfert de veac, a aparţinut Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Şi cum unirea face puterea, la materializarea sa şi-au adus o substanţială contribuţie alte 31 de muzee de arheologie şi istorie din ţară. Altfel nici nu ar fi fost posibil să prindă viaţă un asemenea proiect, aproape utopic, care îşi propune să concentreze în câteva zeci de vitrine o istorie de mai bine de şase milenii de pe teritoriul actual al României. Expoziţia a fost vernisată la 19 decembrie 2013 la Bucureşti, itinerarul continuând la Timişoara, Oradea, Satu Mare, Sibiu. Până pe 22 martie, ea va rămâne la Cluj Napoca, după care vor urma Târgu-Mureş, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Buzău şi Craiova.
Peste 1.000 de piese – unicate naţionale şi mondiale
Pentru a avea o imagine cât de cât exactă asupra amplorii evenimentului, trebuie să spunem de la bun început că cei peste o sută de istorici şi arheologi care au lucrat la acest proiect au selectat din muzeele României 1.004 piese din aur şi argint. Obiectele au fost aranjate în ordine cronologică, de la cele mai vechi, din eneolitic, mileniul al cincilea î. Hr., până la cele din antichitatea târzie, secolul al şaptelea d. Hr. Nu exagerăm cu nimic dacă spunem că, parcurgând expoziţia, vizitatorul are şansa de a viziona un adevărat film documentar despre civilizaţia multimilenară a autohtonilor, dar şi a celor care au trecut efemer pe teritoriul României de astăzi. Este vorba nu numai despre piese foarte rare la nivelul ţării sau al regiunii de sud-est al Europei, (pe care le cunoşteam, eventual, din fotografiile reproduse în manualele de istorie sau din unele filme documentare ) dar şi despre multe unicate la nivel mondial, parte din zestrea inestimabilă a umanităţii. Fără îndoială, avem în faţa ochilor veritabile capodopere artistice care dau măsura ingeniozităţii tehnologice şi a forţei creatoare a străvechilor meşteri făurari de pe actualul teritoriu al ţării.
O parte însemnată a acestor piese ale orfevrăriei pre- şi protoistorice sau de epocă clasică, descoperite de-a lungul ultimelor două secole pe teritoriul României, compune astăzi ansamblul expoziţiei permanente „Tezaur Istoric” din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României de la Bucureşti.
De la eneolitic, la Evul mediu timpuriu
Specialiştii acestui muzeu, şi aş consemna aici, în primul rând, numele curatorului – responsabil pentru întregul proiect, Rodica Oanţă-Marghitu, au conceput expoziţia, din raţiuni istorice, dar şi didactice, în şase mari secţiuni: „Eneolitic”, „Epoca bronzului şi prima epocă a fierului”, „Cultura getică preclasică”, „Cultura geto-dacică clasică”, „Perioada romană”, „Antichitatea târzie şi Evul mediu timpuriu”. Fiecare dintre acestea este ilustrată cu piese reprezentative din tezaure descoperite în diferite colţuri ale ţării: brăţări, inele, cercei, fibule, agrafe ornamentale, oglinzi, paftale, arme, monezi, vase... Obiectele unicat, de o valoare inestimabilă, au propriile lor poveşti, istorii topite în istoria milenară. Expoziţia nu le eludează, ci, dimpotrivă, caută să retraseze reperele „biografice” esenţiale ale pieselor antice expuse. De la încadrarea în epocă şi prezentarea condiţiilor de descoperire, discursul curatorial migrează semnificativ spre evidenţierea ingeniozităţii tehnologice şi a forţei creatoare a străvechilor orfevrii, cu conturarea mediului favorizant, a rolului funcţional sau a dimensiunii pur simbolice şi estetice cu care au fost investite toate aceste obiecte, reale puncte de referinţă în arta metalului preţios.
Altfel spus, suntem invitaţi la un inedit curs de istorie a aurului şi argintului pe teritoriul României, pe care vizitatorul poate să-l parcurgă cu ajutorul informaţiilor oferite de organizatori pe panourile incluse în traseul expoziţional, dar şi în catalogul care însoţeşte expoziţia. Un catalog impunător, de peste 700 de pagini, tipărit în condiţii grafice excepţionale, incluzând biografia fiecărei piese expuse, cu informaţii despre condiţiile în care a fost descoperită, despre semnificaţia ei. Un catalog-album care nu ar trebui să lipsească din biblioteca iubitorilor de istorie.
Brăţările dacice şi cerceii prinţesei gepide
Revenind la expoziţia propriuzisă, cu greu rezist tentaţiei de a prezenta tezaurele expuse, încercare imposibilă în spaţiul unui articol. Şi totuşi, nu pot să nu amintesc câteva dintre „perlele coroanei” care atrag ca un magnet vizitatorii: brăţările dacice descoperite la Sarmizegetusa Regia; delicaţii kosoni recuperaţi de prin toate colţurile Europei; o parte din Tezaurul de la Pietroasa, „Cloşca cu puii de aur“ cum este el îndeobşte cunoscut; extraordinarul tezaur princiar funerar descoperit la Apahida, lângă Cluj, atribuit neamului germanic al gepizilor (a doua jumătate a secolului al V-lea d. Hr) cu piese lucrate în tehnica cloisonnė; fastuosul tezaur funerar al „prinţesei gepide “ scos la iveală în 2007, cu prilejul construcţiei mall-ului de la Floreşti, tot de lângă Cluj, despre care am publicat, în momentul descoperirii, un amplu reportaj în Ziarul de duminică. Mormântul conţinea aproape în totalitate obiecte de aur de mare fineţe (catarame, cercei, un colier format din nouă pandantive ornamentate cu granate roşii, ace de prins veşminte), realizări de vârf ale orfevrăriei din epoca migraţiilor.
Desigur, o întrebare se impune: cum a fost posiblă o asemenea acumulare de valori materiale şi spirituale pe un teritoriu aflat mai tot timpul sub furtunile istoriei ? În amplul şi pertinentul studiu care prefaţează albumul-catalog, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu oferă un răspuns acestei întrebări: „Extraordinara acumulare de piese din aur şi argint în spaţiul românesc din preistorie până în pragul Evului Mediu se explică nu numai prin existenţa unor importante resurse miniere şi a unor artizani pricepuţi, dar şi prin succesiunea vreme de cinci milenii, a unor mari civilizaţii în această arie geografică, a unor structuri politice care au jucat un rol de primă mărime în această parte a lumii. Nu mai puţin importantă a fost plasarea spaţiului românesc la intersecţia marilor drumuri care unesc Europa de Sud (şi lumea mediteraneeană) cu cea de Nord, Europa de răsărit, cu Europa Centrală şi Occidentală. Aceasta a facilitat nu doar circuitul metalelor preţioase, dar şi difuziunea ideilor, tehnologiilor şi inovaţiilor artistice şi naşterea unor sinteze originale.”
O expoziţie ca un ceasornic
Montarea şi demontarea unei asemenea expoziţii poate fi comparată cu cea a mecanismului unui ceasornic. Există un program riguros de itinerare, de strângere a expoziţiei, de transport, de remontare…Totul se măsoară în ore şi minute. Nu mai vorbim despre măsurile excepţionale de securitate asupra cărora organizatorii au păstrat cel mai strict secret. Am aflat doar că toate aceste valori inestimabile sunt asigurate la preţuri pe măsură şi că periplul expoziţiei în 2015 prin România se ridică la un million de lei. Extrem de puţin faţă de beneficiile spirituale pe care artefactele milenare le aduc vizitatorilor.
Nu putem încheia aceste rânduri fără o trimitere la realitatea noastră politică: ideea expoziţiei, conturată cu cinci ani în urmă, a fost sprijinită de toţi miniştrii culturii care s-au perindat, cu mai mult sau mai puţin folos, prin Guvern. Continuitatea punctelor de vedere probează faptul că este posibil, chiar şi în peisajul politic plin de turbulenţe al României contemporane, ca marile obiective naţionale să prindă viaţă, depăşind măruntele ambiţii de partid.
De dincolo de milenii, maeştrii aurari şi argintari ne dau o lecţie de patriotism.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
