In prima parte a acestui studiu, profesorul Dumitru Protase a prezentat istoricul celebrei statui de bronz, Lupa Capitolina, de pe Capitoliul Romei, care se leaga strans, ca geneza, de legenda intemeierii viitoarei capitale a Imperiului. Autorul a subliniat faptul ca, de-a lungul timpului, prototipul statuii a cunoscut si unele denaturari cum ar fi, bunaoara, lupoaica cu un singur copil sugar sau cu gemenii metamorfozati in pui de lup. (Radu Constantinescu)
Studiile de specialitate referitoare la infatisarea plastica a legendei despre intemeierea Romei, cu deosebire pe sculpturi funerare din unele provincii, inclusiv din Dacia, au pus in lumina o serie de fapte si descoperiri arheologice din care se degaja importante semnificatii si concluzii de natura istorica. Din punct de vedere statistic, reprezentari ale lupoaicei cu gemenii pe monumente in provinciile romane s-au inregistrat dupa cum urmeaza: Galia - sapte, Noricum - cinci, Panonia - noua, Britannia - unu. Pe teritoriul Romaniei se cunosc pana acum sapte descoperiri: sase din Dacia intracarpatica si una din Dobrogea. Reprezentarile din Dacia dateaza din anii 106 - 250 d.Hr., iar cele din provinciile mentionate se incadreaza cronologic din secolul I d.Hr. si pana la mijlocul veacului urmator. Interesant de precizat este si faptul ca in perioada Renasterii s-au facut numeroase reproduceri (pastise) ale lupoaicei cu gemenii. In acest sens, poate fi citata o piesa care se pastreza la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, unde a ajuns, desigur, prin comertul cu antichitati inainte de primul razboi mondial. Ne referim la o mica placa de marmura cu scena in cauza, sub care erau si cateva litere, acum sterse, probabil intentionat. In acelasi muzeu se gaseste si un opait de ceramica, original, descoperit la Pompei, in Italia, opait pe discul caruia este reprezentata lupoaica cu un singur copil sugar, asa cum spuneam mai sus. Este o reprezentare stranie, singulara si denaturata a legendei.
Revenind la monumentele sculpturale (basoreliefuri) cu emblema Romei descoperite pe teritoriul Daciei, se cuvine subliniat faptul ca acestea au iesit la lumina cu precadere in centrele urbane si militare, dar numai in Dacia transilvana, pe cand in Oltenia si Banat lipsesc cu desavarsire, cel putin pana acum. Ele provin de la Apulum (Alba Iulia), Aiud, Ilisua (judetul Bistrita Nasaud), Cristesti (doua piese) si Brancovenesti (judetul Mures). La acestea se adauga acea piatra pretioasa de inel (gemma) descoperita la Romula (Resca, judetul Olt), piatra pe care este gravata lupoaica cu gemenii. Un singur basorelief provine de la Ibida (Slava Rusa, judetul Tulcea). Notabil este faptul ca basoreliefurile, fara exceptie, fac parte din categoria monumentelor funerare (pereti de edicule si stele sepulcrale), iar lupoaica apare, in general, redata din profil spre dreapta, cu capul intors spre gemeni, ca in cazul monedelor romano-campaniene si al celor emise de la Augustus pana la Theodoric, timp de aproape cinci secole. Spre deosebire de altele, cele doua monumente de la Cristesti prezinta, fiecare, cate o particularite care merita a fi relevata. Pe unul, gemenii sug stand in genunchi, iar pe celalalt sugarii sunt inlocuiti iconografic cu doi pui de lup, foarte probabil in virtutea unor ramasite totemice din cultul italic stravechi.
Persoanele care ridica monumentele de piatra cu imaginea lupoaicei, dupa cum arata unele inscriptii, apartin de obicei unor familii de militari - soldati sau subofiteri - din trupele auxiliare (Ilisua, Brancovenesti, Cristesti) sau legiuni (Apulum, Slava Rusa). Aceasta poate fi situatia si in cazul monumentului de la Aiud (Brucla) unde nu exista un castru roman, dar dedicantul putea fi membrul unei familii de veterani, stabilita in acea localitate. Oricum ar fi, pretutindeni avem de a face cu cetateni romani (cives Romani), care tin in mod deosebit sa-si arate originea lor latina si atasamentul fata de Roma eterna, pentru ca motivul lupoaicei cu gemeni are atare semnificatie si nu rol ornamental.
Cele sase monumente sculpturale din Dacia, impreuna cu cel din Dobrogea si piatra de inel de la Romula demonstreaza, o data in plus, si pe aceasta cale, ca in provincia carpatica si in regiunile dobrogene constiinta apartenentei la romanitatea Imperiului era vie si puternica in secolele II-III, in randurile populatiei mai elevate, fara sa mai vorbim de cei care faceau parte din mica nobilime provinciala. Sa mai amintim si faptul ca fenomenul rememorarii originii romane prin acest grup statuar nu se intalneste numai la romani, ci, cum este si firesc, si la alte popoare neolatine: italieni, francezi, spanioli, portughezi.
Lupa Capitolina in Romania
In Romania, unde sentimentul originii latine a populatiei a fost si a ramas mereu prezent, monumentul Lupei Capitolina are o bogata istorie. Pentru a omagia faptul ca "de la Ram ne tragem", statul italian a facut cadou Romaniei dupa Marea Unire, in 1921, cinci copii ale celebrului monument din Roma. Acestea au fost amplasate in Bucuresti, Cluj, Timisoara, Targu-Mures si Chisinau. Cinci statui asemanatore - cinci destine diferite... Fiecare dintre acestea are propria sa poveste, plina de suspans si de neprevazut.
Lupa Capitolina din Bucuresti a stat multi ani in micul, dar cochetul Parc al Confederatiei, in capul Caii Dorobantilor. La un moment dat, prin anii '80, cei doi sugari au disparut. Cautarile s-au dovedit infructuoase, drept pentru care a fost realizata o copie a lor, care a inlocuit originalul sub lupoaica. In ultimii ani, odata cu sistematizarea orasului, monumentul a fost reamplasat in Piata Romana, in axul bulevardului spre Piata Victoriei.
La Cluj, Lupa Capitolina a fost instalata cu mare fast in centrul orasului, in piata unde se afla si statuia ecvestra a lui Matei Corvin, la 28 septembrie 1921, de catre primul primar roman al orasului, Iulian Pop, in prezenta a peste 25.000 de locuitori. A ramas aici pana in septembrie 1940, cand, dupa Dictatul de la Viena, desi monumentul nu era un cadou direct al lui Mussolini, studentii clujeni, in frunte cu profesorul lor, Constantin Daicoviciu, inainte de a pleca in bejenie la Sibiu, i-au atarnat de gat o pancarta, cantandu-i drept prohod, celebrul distih: "Duce, Duce/ ia-ti cateaua si ti-o..." , rimand cu umor amar, conform foneticii graiului banatean al profesorului. Dupa razboi, au inceput peregrinarile Lupoaicei in orasul de pe Somes: mai intai in fata Universitatii "Babes-Bolyai" (de unde si o gluma din epoca in care un localnic, intrebat de un strain cine sunt cei doi prunci, raspunde: Apai, nu vezi ca scrie acolo sus - Babes si Bolyai!). Odata cu amplasarea grupului statuar al lui Romul Ladea, Scoala Ardeleana, Lupoaica se muta in fata vechii Primarii. Pleaca si de aici cand apare Monumentul Memorandistilor, sta o bucata de vreme pe Bulevardul Eroilor, dupa care intra in depozitele Muzeului National de Istorie a Transilvaniei, unde asteapta si in prezent un nou amplasament (definitiv?) in centrul zonei pietonale la care se lucreaza de zor. Si in Cluj, unul din cei doi sugari a fost temporar furat, pentru a impodobi o cripta din... Cimitirul Central.
La Targu-Mures, statuia a fost amplasata in fata Palatului Prefecturii in data de 23 mai 1924. A ramas aici pana in 1940 cand, in urma Dictatului de la Viena, a fost transferata in orasul Turda, unde se afla si acum. Turdenii nu au vrut sa se mai desparta de ea, asa ca la Tg. Mures a fost reamplasata, la 30 noiembrie 1991, o reproducere dupa statuia originala. La Timisoara, destinul a fost mai ingaduitor cu Lupa. Ceremonia instalarii sale in piata centrala a orasului a avut loc la 23 aprilie 1926, in fata unei multimi de peste 10.000 de oameni. Tot acolo ea poate fi admirata si astazi.
Prin cele mai grele incercari a trecut Lupa Capitolina daruita Chisinaului. Basarabenii au ramas fara acest simbol al originii lor latine in aprilie 2005, intrucat s-a spus ca monumentul ar fi suferit fisuri mari din cauza conditiilor meteorologice: prin porii sai a patruns apa, iar la inghet aceasta ar fi dus la aparitia fisurilor. Anul trecut, s-a organizat o licitatie pentru restaurarea monumentului la care o institutie si-a prezentat oferta. Ramane de vazut cat vor dura operatiunile de restaurare...
In afara celor cinci statui primite cadou din partea statului italian, aceasta emblema a Romei poate fi gasita in numeroase alte localitati din Romania. Edilii locali s-au intrecut in a realiza copii dupa originalul roman, astfel incat, in prezent, Lupa Capitolina poate fi intalnita mai ales in Transilvania (la Satu Mare, Tarnaveni, Brad, Iernut, Ludus, Alba Iulia, Sighisoara, Dej, Nasaud, ba chiar si in doua comune bistritene, Lesu si Cristestii Ciceului, donatie a medicului stomatolog din Nasaud, Traian Dascal), dar si in alte orase precum Constanta si Galati.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
