Incitanta propunere aceste "Nopti albe de acordeon" pe care le-a gazduit sala ArCub intre 7 si 9 septembrie, cu un postludiu duminical la Ploiesti, in 10 septembrie. Cei care sperau insa ca vor fi teleportati de pe malurile Dambovitei pe cele ale Senei in sonoritatile valsului-musette au fost, poate, dezamagiti.
O prima editie de festival starneste numeroase asteptari, iar ideea, neobisnuita pentru piata noastra culturala, de a combina atatea stiluri muzicale intr-un context unic avand drept numitor comun un singur instrument era cu adevarat tentanta.
Directorul artistic al acestui festival, acordeonistul Emy Dragoi, s-a nascut in 1976 la Slanic, dar este stabilit in Franta din 1998. Inainte de festival, ne-a povestit cate ceva despre evolutia sa artistica: "Am avut onoarea de a-l cunoaste pe muzicianul Phillipe Lebel si de a canta alaturi de el si de orchestra care ii poarta numele. Am urmat cursurile Academiei de jazz Bill Evans de la Paris la sectiunea pian, am cantat cu violonisti virtuozi precum Didier Locoud, Costel Nitescu si cu maestri ai acordeonului precum Daniel Colin, Armand Lasagne, Jean Corti, Yves Fontaine, Domi Emorine". Repertoriul lui Emy Dragoi cuprinde lucrari din folclorul romanesc si lautaresc, muzica clasica, jazz, tango, vals-musette, totul fiind interpretat si aranjat de Emy Dragoi in spiritul "grand concert" cu un acordeon clasic echipat cu un sistem "midi" ce ii permite sa-l imbogateasca timbral. Am ascultat cate ceva din acest repertoriu in recitalul lui din festival, unde a fost insotit de un combo de jazz si de o formatie de instrumente de corzi, combinatia timbrala, respectiv stilistica fiind intr-adevar agreabila pentru publicul anului 2006, daca si sonorizarea ar fi contribuit de-a lungul intregului recital la reusita acestuia.
In cele trei seri ale festivalului de la ArCub au alternat ori s-au imbinat sonoritati ale muzicii lautaresti si ale folclorului romanesc cu jazzul si cu inflexiunile sansonetei ori ale muzicii clasice. "Am avut placerea de a concerta impreuna cu toti participantii la acest festival si sunt onorat ca marele acordeonist Richard Galliano a acceptat invitatia de a participa la prima sa editie", ne marturisea Emy Dragoi. Nu au venit toti cei aflati pe afis si asa se face ca, la inceput de septembrie, am avut ocazia sa vedem la Bucuresti, sub egida "Nopti albe de acordeon", doar formatia lui Ion Bica Dragoi cu un program in memoria marilor lautari romani Faramita Lambru, Marcel Budala si Ilie Udila, un program cu muzica ruseasca sustinut de Roman Jbanov, pe Alexandra Paris cu muzica de varietati si contemporana franceza, pe Emy Dragoi, asa cum spuneam, intr-un recital intr-un gen numit de protagonist etno-fonia swing si pe inegalabilul Galliano.
Desi ni se promisese, dupa ora 23.00, cei atrasi irezistibil de sunetul cu totul particular al acordeonului nu si-au mai putut continua seara la Casa de Cultura a Studentilor, pentru ca jam-session-urile programate initial au fost anulate. Se pare ca tanarului acordeonist Emy Dragoi entuziasmul nu i-a fost suficient pentru a reusi sa tina sub control toate detaliile unui festival cu numerosi invitati straini. Speram ca va exista o data viitoare in care fie va apela la profesionisti pentru organizare, fie va profita de experienta castigata acum. Ceea ce nu stiu daca este potrivit - si lipsa de apetenta a publicului pentru aceasta alaturare o dovedeste - este programarea lautariei romanesti alaturi de sansoneta. Se pare ca gustul muzical al spectatorului roman nu s-a maturizat inca suficient pentru a savura astfel de combinatii. In rest, initiativa este remarcabila, iar atractivitatea acordeonului - incontestabila.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
