Ziarul de Duminică

Aerul orasului te face liber

06.06.2008, 19:40 1292

Daca pentru Occident "suburbana" desemneaza "spatii locuite de o populatie cu un standard de viata si implicit un nivel al civilizatiei cel putin egal cu media nationala", pentru Romania exista o "diferenta de perceptie si interpretare", realitate care "s-a conturat in ultimii 100-150 de ani, tocmai in perioada modernizarii societatii romanesti".
Din aceasta perspectiva a diferentei de perceptie si interpretare, chiar si in interiorul Romaniei sunt realitati suburbane diferite. Daca in Transilvania, orase precum Brasov, Sibiu, Cluj "se puteau compara cu acele orase metropolitane din Occident", in Moldo-Valahia "orasele nu au atins niciodata gradul de independenta al oraselor regesti" din Transilvania. La periferia oraselor extracarpatice, "culoarea etnica a suburbiilor o aduc salasele de robi tigani (mai ales) si tatari, al caror rol in viata orasului era destul de important. Aceasta situatie etnico-teritoriala a ramas consemnata in toponimia (urbana) de azi". Si de aceea, termenul de mahala si mahalagiu nu a avut o conotatie peiorativa nicicand; mahalaua a fost dintotdeauna o trauma pentru omul diferit socio-cultural de "omul care este".
In surburbiile ardelene, in "imprejurimile imediate" s-au format comunitati etnico-socio-culturale numite osteze sau maieri. In aceste spatii se indreptau "locuitori ai satelor aservite feudal si au fost adevarate poligoane de testare a inovatiilor din domeniul activitatilor productive". Din acest punct de vedere, in Transilvania, "zona suburbana a reprezentat o componenta de seama a complexului sociospatial urban promotor al progresului economic si social". Provinciile extracarpatice "incluse in spatiul politic si economic al Imperiului Otoman" au cunoscut situatii "mai putin favorabile innoirilor pe plan economic si eventual social".
Suburbana secolului al XIX-lea a adus oraselor romanesti "noile haine" ale economiei capitaliste.
In ultimele cinci decenii, haina socialista a urbanizarii, croita de regimul politic al puterii populare, a avut un accesoriu permanent: industrializarea sustinuta, realitate care "a modificat radical geografia sistemului asezarilor orasenesti din Romania". Au aparut orase noi, decretate potrivit unor prognoze aflate in neconcordanta cu realitatile demografice si economice ale spatiilor in discutie. Numarul oraselor s-a dublat intre 1948-1989, orase fiind numite numeroase "situatii spatiale (adesea virtuale)" care semanau mai mult cu satul decat cu reperele suburbanei. Apoi, timp de cincizeci de ani, "localitatile suburbane s-au transformat in mare masura in asezari-dormitor", accentuandu-si profilul agricol pre-orasenesc" (Ion Nicolae).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO