Ziarul de Duminică

Aniversare filatelică: 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna/ de Ziarul de duminică

Galerie foto

Galerie foto

Autor: Ziarul de Duminica

07.07.2016, 23:45 47

2016 marchează o frumoasă aniversare a unuia dintre cele mai cunoscute şi vizitate aşezăminte monahale din România – Mănăstirea Putna, cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare.

Marcând şi din punct de vedere filatelic împlinirea a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Sfintei Mănăstiri Putna, Romfilatelia oferă ca dar de preţ colecţionarilor şi nu numai o emisiune specială de mărci poştale, care poate fi considerată metaforic un „bilet” la spectacolul istoriei şi al celor care au făurit-o pentru noi, urmaşii. Intitulată „Sfânta Mănăstire Putna, 550 de ani”, emisiunea de  timbre este dedicată celei pe care Mihai Eminescu a numit-o „Ierusalimul neamului românesc”, acel loc unde istoria, cultura şi spiritualitatea naţională se împletesc armonios de sute de ani şi unde vizitatorii găsesc un luminiş duhovnicesc cu impresionante comori de artă bisericească. Elementele filatelice ale emisiunii aniversare pot fi achiziţionate începând de astăzi, 5 iulie 2016, din magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.

„Ştefan-Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă Mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariul”, însemna cronicarul Ion Neculce pentru posteritate, dezvăluind cum s-a ales locul unde, la data de 10 iulie 1466, s-a pus piatra de temelie a mănăstirii, pe o veche vatră sihăstrească.

De numele voievodului sunt legate legendele a peste 40 de mănăstiri, fiind cel mai mare ctitor de locaşuri sfinte din Moldova şi un straşnic apărător al creştinătăţii, fapt pentru care a fost numit „Atletul lui Hristos” şi a fost canonizat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992.

Ştefan cel Mare este adesea omagiat şi în filatelia românească, unde este portretizat fie de sine stătător, fie prin prisma numeroaselor sale realizări. Amintim în acest sens emisiunea de mărci poştale „Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt”, din anul 2004, care a marcat împlinirea a cinci secole de la trecerea la cele veşnice a voievodului.

Emisiunea aniversară de timbre „Sfânta Mănăstire Putna, 550 de ani” se alătură astfel proiectelor de care numele voievodului este strâns legat. Cu două hramuri, cel istoric – Adormirea Maicii Domnului şi cel de-al doilea primit în 2010 – hramul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, prăznuit pe 2 iulie, Mănăstirea Putna este un loc atât de încărcat de istorie şi conştiinţă naţională, încât niciunul dintre vizitatorii care îi trec pragul nu părăseşte aşezământul fără a trece pe la mormântului ctitorului acestuia, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare.

Deşi mănăstirea a avut la început destinaţia de necropolă a familiei voievodale, după trecerea la cele veşnice a Sfântului Ştefan cel Mare, mormântul său de la Putna a devenit un loc de închinare a tuturor românilor, unde o candelă de argint stă aprinsă de veacuri, răspândind lumina dragostei de Dumnezeu şi a dragostei de ţară.

Timbrul cu valoarea nominală de 3 lei prezintă o compoziţie grafică ce constă în alăturarea unei icoane pictate în atelierele Putnei, care îl înfăţişează pe Ştefan cel Mare ţinând în mână macheta mănăstirii, şi a unei gravuri acvafórte, din anul 1927, aparţinând lui Antoine Kaindl. Cea de-a doua marcă poştală, având valoarea nominală de 15 lei, ilustrează o imagine din prezent a Mănăstirii Putna, mai exact Biserica mănăstirii, cea care adăposteşte astăzi trei morminte voievodale: Ştefan cel Mare, fiul său, Bogdan al III-lea şi nepotul său, Ştefan cel Tânăr – Ştefăniţă Vodă.

Timbrul coliţei emisiunii, cu valoarea nominală de 12 lei, ilustrează Mormântul Sfântului Ştefan cel Mare alături de imaginea unei acuarele cu Mănăstirea Putna în secolul al XVIII-lea, care întregeşte manşeta coliţei dantelate. Totodată, pe vinietele minicolilor sunt reproduse un tablou anonim, sec. XVIII, înfăţişând Mănăstirea Putna după refacerea mitropolitului Iacob Putneanul, cel de-al doilea ctitor al aşezământului, şi respectiv, o cromolitografie după acuarelă de Franz Xavier Knapp, 1870.

Emisiunea este completată de un plic „prima zi” şi un set de 2 cărţi maxime, iar ca  forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă, coliţa dantelată şi blocul special „serie completă” (în album filatelic).

Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat într-un tiraj limitat de 245 de exemplare şi echipat cu blocul special de 3 timbre (timbrele seriei şi timbrul din coliţă) şi plicul „prima zi” al emisiunii având ştampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 245.

Ştampila „prima zi” a emisiunii se găseşte în incinta Oficiului Poştal Putna, aflat în str. Principală,  nr. 144, Sat Putna, Comuna Putna, judeţul Suceava.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO