Daniel Şandru, Alexandru Muraru, editori
Anul Regal
Jurnalul Jubileului de 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României
Editura Adenium
Vineri, 6 mai 2016, în Foaierul Sălii de Concerte Radio România, în prezenţa Alteţelor Lor Regale Principele Radu, Principesa Elena şi Principesa Maria, precum şi a ES dlui Alexander Philips Nixon, Editura Adenium a lansat volumul „Anul Regal: jurnalul Jubileului de 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României”, în contextul Sărbătorii Coroanei Române la 150 de ani. Volumul a apărut sub îngrijirea profesorilor ieşeni Daniel Şandru şi Alexandru Muraru, şi este prefaţat de ASR Principele Radu al României.
„Când Principele Carol păşea, în 1866, pe pământul uneia dintre cele mai tinere şi mai marginale ţări ale Europei – scriu autorii în Cuvântul înainte –, probabil că nu avea să-şi imagineze că urmaşii săi şi ai supuşilor săi vor celebra peste 150 de ani un an special dedicat naţiunii, Dinastiei şi moştenirii sale colosale. Jurământul său, citit astăzi, îţi dă fiori şi îţi arată dimensiunea, viziunea, inspiraţia, cutezanţa unor generaţii de lideri regali care au construit aproape de la zero un popor şi o naţiune. Cuvintele sale, puse astăzi în lumina timpului istoric, dau măsura nevoii noastre de regalitate, atunci şi acum: «Ales de naţiune Principe al României, am părăsit fără ezitare patria şi familia pentru a răspunde apelului acestui popor care mi-a încredinţat destinele sale. Punând piciorul pe acest pământ sacru, eu am devenit român. Acceptarea plebiscitului îmi impune, ştiu, mari datorii. Sper că îmi va fi dat să le duc până la capăt. Vă aduc o inimă credincioasă, intenţii curate, o voinţă fermă de a face bine, un devotament fără limite către noua mea patrie şi un respect neclintit faţă de legi, pe care mi l-au dat strămoşii mei. Cetăţean astăzi, mâine, dacă va trebui, soldat, voi împărţi cu voi soarta cea bună, ca şi pe cea rea».
Această carte deschide din punct de vedere publicistic Anul Regal, când se împlineşte un secol şi jumătate de la fondarea Casei Regale şi a statului român modern, anul care marchează întemeierea Dinastiei Regale şi instituirea primei Constituţii moderne a statului român. Este primul volum dedicat Regalităţii în 2016, prima lucrare despre semnificaţiile Jubileului celor 150 de ani pe care Familia Regală şi România îi serbează cu onoare şi demnitate, în orizontul unor generaţii pentru care destinul european al ţării şi al Casei Regale este un dat care a învins războaie, crize şi crime politice, trădări, două conflagraţii mondiale, două totalitarisme, o dictatură de o jumătate de secol, o tranziţie dureroasă şi numeroase dezamăgiri şi deziluzii. În lumina istoriei şi a atâtor avalanşe politice şi tragedii naţionale, acest Jubileu este o imensă victorie a Coroanei şi a întregii Românii.
Anul Regal nu este doar o sărbătoare a istoricilor, care să fie dedicată doar elitelor şi în nici un caz nu reprezintă doar o glorificare a trecutului. Independenţa, întemeierea Regatului, Marea Unire, modernizarea şi dezvoltarea ţării, salvarea statului – toate acestea poartă Coroana ca simbol făuritor, iar Anul Regal le pune în centrul societăţii şi în lumina reflectorului public. Regalitatea se împlineşte prin spiritul naţiunii, iar dimensiunea sa naţională şi comunitară porneşte de la moştenirea sa. Aşa cum spunea Regele Mihai, regalitatea «garantează mândria, identitatea, continuitatea şi tradiţiile». Anul acesta, România trăieşte şansa unei retrospective vii, de anvergură, plină de semnificaţii şi simboluri, alături de o Familie Regală înconjurată de români, respectată de elite în interiorul şi în afara ţării, activă, un caz unic în Uniunea Europeană de astăzi. Anul Regal reprezintă o sumă de semnificaţii de o inestimabilă valoare, pentru care ţara, naţiunea, familia capătă simbolul de borne istorice.
Această iniţiativă editorială deschide un an plin de evenimente, care vor marca numeroase date şi împliniri istorice. Darul Jubileului Regal este de a întări şi marca mai bine punţile dintre Coroană şi societate, dintre elite şi instituţii, punând în valoare întreaga pleiadă de făuriri împlinite într-un secol şi jumătate. Peste tot în lume, fie că vorbim despre monarhii în funcţiune sau despre republici, jubileele nu ţin cont de forma de guvernământ, de simpatiile noastre politice sau doctrinare. Ele sunt un instrument statal şi identitar nepreţuit din punct de vedere istoric, educaţional şi simbolic, pentru a le arăta generaţiilor prezente şi viitoare lucrurile bune, valorile, căile şi faptele naţiunii. Jubileele întăresc şi încurajează patriotismul onest şi decent, celebrează memoria şi trecutul ţării sau destinul marilor oameni de stat şi aduc în lumina publicului gradul preţuirii şi valorizării de care se bucură.
Regina Maria a României scria, acum mai bine de 100 de ani: «viaţa e atât de ocupată, anii se scurtează şi sunt atâtea de făcut, atâtea de trăit, atâtea de gândit. Dar e o mare bucurie să privesc înapoi şi să-mi amintesc, iar acum, uitându-mă în urmă, tot ce e rău şi crud se îndulceşte, iar ce era frumos şi fericit îşi păstrează aura luminoasă». Volumul care se deschide cititorului astăzi are datoria de a fi un modest îndemn la retrospectiva Jubileului Regal, la ceea ce a adus bun şi drept Monarhia în România, fără a exagera sau patetiza trecutul nostru regal. România a trăit, din 1866 până în 1947, cu fapte măreţe şi împliniri, cu bucurii şi tragedii, istoria unui parcurs european. Până la năvala comunismului, nici un jubileu nu a făcut mai mult decât să le arate contemporanilor moştenirea Coroanei în devenirea şi continuitatea Statului, a Societăţii şi a Naţiunii.
România nu a avut şansa de a sărbători acasă Jubileul Regal de 100 de ani. Pentru că atunci, în 1966, ţara trăia anii negri ai furiei unei dictaturi ce se aşternuse peste jumătate de continent şi peste multe părţi din lume. Aflată în pribegie, Familia Regală a avut mereu speranţa că istoria, Europa, ţara şi lumea îşi vor reveni în fire. Anul Regal este şi o reparaţie istorică, o aducere aminte a celor care nu mai sunt şi care nu au avut şansa de a privi arcul peste timp creat în 150 de ani. Datoria noastră este şi aceea de a cinsti memoria lor, punându-i alături pe Regi, Regine, chipuri măreţe, eroi sau oameni simpli, de ieri sau de astăzi, în aceeaşi fotografie, dăltuită de timp şi aşezată sub simbolul naţional şi destinal al Coroanei Regale. De la Carol I la Mihai I, de la Regina Elisabeta la Principesa Margareta, de la românii care au votat la plebiscitul din 1866 până la studenţii care au fost arestaţi la 8 noiembrie 1945, de la cei care au luptat în războaiele pentru reîntregire până la tinerii care au pierit pentru libertate în 1989, visul unei Românii europene şi demne a fost întotdeauna un real deziderat regal. Astăzi, peste toate momentele istoriei, el se aşază într-un testament al naţiunii pe care Regele Mihai îl enunţa recent: «Răbdarea poate fi uneori o armă împotriva destinului istoric. Aşteptarea şi credinţa. Iubirea şi simţul datoriei»”.
Volumul are trei părţi. Prima parte, „Prolegomene la o sărbătoare istorică” se constituite din mărturii discursive ce formează o pecete a timpului, date fiind prezenţa textului semnat de Regina Elisabeta a României, de cea a omagiului adus la Londra Majestăţii Sale Regele Mihai I de Sir Gavyn Arthur, al 675-lea Lord Primar al Capitalei britanice, precum şi de cea a fragmentelor din discursurile susţinute în ultimul sfert de veac de Majestatea Sa. Cea de-a doua parte a cărţii reuneşte, sub titlul „Calendarul unui Jubileu. 150 de ani de istorie românească: personalităţi şi date regale”, contribuţii ale unor istorici, jurişti, politologi şi jurnalişti preocupaţi să marcheze permanenţa prezenţei Monarhiei Române în spaţiul public românesc. Ei sunt: Mihai Firică, Liviu Brătescu, Silvia Bocancea, Daniel Citirigă, Alina Hurubean, Gabriel Badea-Păun, Tudor Vişan-Miu, Simona Preda, Emil Simiu, Tudor Vişan-Miu, Mioara Anton, Cosmin Popa), Ioan-Luca Vlad, Tudor Curtifan, Vlad Badea, Doru Tompea, Andrei Giurgia. Eseurile şi studiile reunite în cea de-a treia parte, „Continuitatea monarhică. Repere istorice şi provocări instituţionale”, pun în discuţie statutul Monarhiei Române, astăzi şi în viitor: Sorin Bocancea, Lucian Dîrdală, Cristian Bocancea, Claudiu Pădurean, Nicolae Drăguşin, Alexandru Muraru, Filip-Lucian Iorga, Vlad Badea, Ioan-Luca Vlad, Sandra Gătejeanu Gheorghe, Alexandru Muraru, Daniel Şandru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
