Săptămâna trecută a fost lansat în Sala Lapidarium a Muzeului de Istorie din Capitală volumul "Anul Regelui", apărut la Editura Curtea Veche, o prezentare amplă şi fascinantă a vieţii familiei regale, aşa cum se desfăşoară ea pe parcursul unui an întreg, în fiecare anotimp, cu ocazia fiecărei sărbători sau vizite oficiale, dar şi în momentele de zi cu zi. Cartea este scrisă de Principele Radu al României, cu ocazia celei de-a 90-a aniversări a Regelui Mihai.
Volumul încearcă să dărâme barierele de protocol şi rigoare impuse de statutul regal şi să pătrundă în profunzime, arătând lumea ascunsă între copertine şi perdele grele. Cartea încearcă să răspundă curiozităţii oricărui om care doreşte să afle mai multe despre familia regală. Sunt descrise în amănunt diferitele evenimente la care iau parte membri ai familiei regale a României, de la vizite externe, oficiale sau nu, până la întâlniri economice sau de lucru, de la jubilee, aniversări şi ceremonii la momente intime, petrecute între prieteni şi rude. În finalul cărţii există, de asemenea, alte câteva secţiuni de interes pentru publicul larg, precum un arbore genealogic, o listă a persoanelor care au primit decoraţii regale şi o prezentare amănunţită a etichetei ce se cuvine a fi respectată în prezenţa membrilor familiei regale a României.
Despre regalitate se spune că este o lume aparte. Casele sunt castele, numele sunt precedate de Majestate sau Alteţă, zilele sunt pline cu întâlniri oficiale şi vizite, acte de caritate şi protocol. Nu este o viaţă uşoară, dar este una extrem de fascinantă. Anul Regelui dovedeşte între coperţile sale că Familia Regală nu numai că nu a stat în loc, ci dimpotrivă, este foarte actuală şi prezentă în vieţile noastre şi în istoria de zi cu zi a României.
Publicăm în continuare câteva scurte fragmente din carte.
Primăvara
Principesa Moştenitoare îşi aminteşte de una dintre primele case ale exilului, în Anglia, unde, împreună cu sora ei, Principesa Elena, mergea în grădină şi culegea ghioceii care răsăreau, străpungând stratul de zăpadă, în jurul copacilor seculari ai grădinii. Alteţa Sa Regală vede şi acum, cu ochii minţii, micile tulpini pline de sevă ale ghioceilor, tăiate frumos şi drept cu cuţitul, sub supravegherea atentă a mamei sau a bonei. Aşa începea primăvara tinerei familii a Regelui exilat al României.
Primăvara înseamnă pentru Majestatea Sa şi pentru familie un nou început, o "luare de la capăt". În lipsa unui domiciliu stabil şi a unei statornicii refuzate de exil, rutina de zi cu zi, de anotimp după anotimp, a vieţii private a însemnat enorm pentru Majestăţile Lor, dându-le sentimentul solidităţii şi al continuităţii.
Regina a fost mereu un şofer pasionat şi a făcut cu multă plăcere cumpărăturile pentru casă. Chiar în anii din urmă, când condusul nu mai este, ca pe vremuri, o plăcere, Regina nu ezită să meargă la supermarket, să discute cu vânzătorii despre alimente şi produse, să bea o cafea şi să se uite la trecători. Când Regina Ana m-a rugat să o însoţesc astă-iarnă la cumpărături în supermarketurile din Băneasa, oamenii întâlniţi au fost mai mult decât surprinşi şi încântaţi să o vadă, să-i ureze sănătate şi să schimbe câteva cuvinte.
Momentele simple, private, au fost totdeauna amestecate, în viaţa Regelui şi a Familiei Regale, cu cele solemne, oficiale. Când se aflau în exil, aceste momente contrastau puternic unele cu altele. Într-o zi, micile principese se duceau cu părinţii la cumpărături sau luau trenul cărându-şi singure bagajul, iar în altă zi erau primite la Castelul Balmoral sau Sandringham House, de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
Regele se ocupă personal de hârtiile ajunse pe biroul său, de pregătirea unei ceşti cu cafea, dis-de-dimineaţă, când nimeni din casă nu este încă treaz. Tot singur îşi verifică maşina pentru drumurile zilei şi, atunci când este în Elveţia, merge la poştă pentru ziarele şi corespondenţa zilei.
Regina are grijă de florile din glastră, de obicei muşcate, camelii sau gardenii, şi observă fiecare detaliu din grădină: cât de devreme încep să cânte privighetorile, dacă veveriţele sunt la fel de multe ca anul trecut, de nu cumva ciorile sâcâie câinii, cum au obiceiul, trecând în zbor pe deasupra lor sau dacă, din cauza frigului, liliacul apare mai târziu în anul respectiv. La Palatul Elisabeta, Regina hrăneşte uneori cu felii de mere cele două ţestoase din grădină.
Iubirea pentru animale şi natură s-a transmis din plin principeselor. Niciuna dintre familiile noastre nu poate trăi fără credincioşii noştri câini, iar Principesa Irina este norocoasă să aibă la ferma ei din Portland cai, vaci şi păsări, pe care le îngrijeşte cu pasiune.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
