Ziarul de Duminică

Aromânii balcanici şi bandele greceşti

Aromânii balcanici şi bandele greceşti (I)
01.07.2010, 15:34 299

La începutul secolului XX, aromânii din Peninsula Balcanică auinsistat pentru a-şi folosi limba proprie în şcoli şi biserici,fiind sprijiniţi de statul român.Această posibilitate a determinatnemulţumirea grecilor, care considerau că nu există aromâni. Bandede greci, sprijinite financiar mai ales de preoţii eleni, s-audedat la omoruri în masă, săvârşite în aşezările cu populaţiemajoritar aromânească. Reacţia Executivului de la Bucureşti faţă demasacrele bandelor greceşti a stârnit iritarea omologilor eleni,conflictul diplomatic devenind de neevitat.
Drepturile aromânilor din Peninsula Balcanică au constituit motivulunor dialoguri intense între ministerele de Externe ale României şiÎnaltei Porţi. Într-un asemenea context, ministrul român deExterne, generalul I. Lahovary, a beneficiat de suportul unorpersoane influente din Austro-Ungaria (Contele Goluchowski şiBaronul Calice), Germania (Baronul Marschall), Italia (MarchizulIncisa) şi Rusia (Zinoviev), care direct sau prin intermediari audiscutat cu factorii de decizie de la Constantinopol.
Generalul Alexandru Lahovary, trimis al României la Constantinopol,a prezentat Patriarhiei (decembrie 1903) un proiect în care sugeraposibilitatea ca aromânii să beneficieze din punct de vederereligios de serviciile unui episcop propriu în eparhiaOhrida-Kruševo, în locul celui greco-ortodox. În acelaşi timp,aromânii au depus un Memorandum la Patriarhie (24 aprilie 1904),solicitând, printre altele, înfiinţarea unor biserici proprii,posibilitatea pentru preoţi de a ţine slujba religioasă în limbaromână şi de a avea un delegat pe lângă Patriarhie. Cum SfântulSinod a respins cererile aromânilor (4 mai 1904), ambasadorulGermaniei, baronul Marschall, a fost primit în audienţă la sultanulAbdul-Hamid al II-lea (1876-1909) în legătură cu doleanţelearomânilor. Iniţiativa ambasadorului german s-a datorat solicităriilui Alexandru Lahovary, ultimul cerând printr-o notă oficialăacordarea de drepturi aromânilor, aşa cum aveau şi celelaltenaţionalităţi nemusulmane. În cele din urmă, sultanul a emis oiradea (22 mai 1905), recunoscându-le aromânilor toaterevendicările cerute, cu excepţia celei de a avea un conducătorreligios propriu: "Majestatea Sa Imperială Sultanul, care,însufleţit de sentimentele Sale de înaltă dreptate şi depărinteasca Sa grijă pentru popoarele Sale, acordă binefacerile şibunăvoinţa Sa tuturor supuşilor Săi credincioşi, fără deosebire deneam şi de religie. Luând în considerare cererile depuse acum înurmă la picioarele tronului imperial de către supuşii Săi valahi, abinevoit să poruncească în privinţa lor ca, în virtutea drepturilorcivile de care ei se bucură la fel ca ceilalţi supuşi nemusulmani,comunităţile lor să desemneze muhtari, potrivit reglementărilor învigoare; ca, aşa cum se face pentru celelalte comunităţi, să fieadmişi şi membri valahi, potrivit regulii existente, în consiliileadministrative şi să fie acordate facilităţi de către autorităţileimperiale profesorilor numiţi de către zisele comunităţi pentruinspectarea şcolilor lor şi pentru îndeplinirea formalităţilorprevăzute de legile imperiului în vederea deschiderii de noiaşezăminte şcolare".

CATALIN PETRUŢ FUDULU (n. 15.09.1973). Doctor in istorie alUniversitatii din Bucuresti (2006). A colaborat sau colaborează larevistele Angvustia, Acta Moldaviae Meridionalis, Document, MagazinIstoric, Historia (redactor în perioada 2002-2004), DosareleHistoria (redactor-şef în perioada 2002-2004), Dosarele Istoriei,Monumentul, Sangidava si Valahica, Ziarul de Duminica, însumândpeste 250 de articole, publicate în periodice şi volume colective,si peste 20 de comunicari la sesiuni de comunicari stiintifice.


Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO