Am primit în urmă cu câteva zile o carte surprinzătoare, „Balcanisme” de Dan Radu Stănescu, apărută la minunata Editură Trei*) , păstorită de neobosita Doamnă Magdalena Mărculescu, cu o copertă superbă, care te îndeamnă la meditaţie, semnată de Daniel Nicolescu. Pe Dan Radu Stănescu îl ştiu de mai bine de şaizeci de ani, din prima clasă primară. S-a stins la sfârşitul primăverii acestui an. A fost colaborator constant al „Ziarului de duminică” vreme de mai bine de opt ani, atât în varianta sa pe hârtie, cât şi în cea online. Cartea e o surpriză (pentru mine) pentru că adună în ea textele semnate de Dan Radu Stănescu la rubrica Balcanisme. L-am bătut la cap să alcătuiască această antologie cu ani în urmă, pe când încă exista Editura Pro, unde inventasem o colecţie numită „Biblioteca Ziarului de duminică” (texte admirabile au apărut întâi în ziar, apoi în această colecţie şi la sfârşit au fost încununate cu premii ale breslei scriitoriceşti). Dan Radu Stănescu era prea boem, a tot amânat, editura a dispărut, nu mai ştiam ce face cu proiectul. Anul trecut am aflat că a dus la capăt antologia. I-a scris şi un „Argument” în care spune: „Majoritatea textelor din această culegere au apărut în rubrica Balcanisme a Ziarului de duminică de-a lungul mai multor ani. Titularul iniţial al acesteia era Ioan Flora, el însuşi născut în Balcani (judeţul Pancevo din Banatul sârbesc). Prins de neobosita-i activitate şi de multiplele şi variatele ocupaţii, poetul a cerut să fie dublat de încă un semnatar, după care a şi renunţat la colaborare. Într-o noapte de februarie de acum 9 ani, inima poetului a explodat pur şi simplu, lăsându-mă singur în colţul cernit de gazetă. Cei care m-au recomandat să preiau din mers această «corvoadă», m-au încurajat şi m-au executat impenitent în privinţa termenelor de predare a materialelor au fost Stelian Ţurlea, prozatorul prolific şi talentat, adevăratul spiritus rector al publicaţiei, şi Daniel Nicolescu, editor, publicist, traducător şi critic de artă subtil, constructorul de facto al paginilor acesteia. Întâmplător sau nu, ei sunt şi cei mai buni prieteni ai mei şi lor le închin cu recunoştinţă şi profundă tandreţe această încropire de gânduri.”
Cartea devine o surpriză şi pentru orice cititor care va binevoi să se aplece asupra ei. DRS a ţinut, absolut remarcabil, să şi explice de ce rubrica (şi acum cartea) se chema (şi se cheamă) „Balcanisme” şi cum ne priveşte pe noi toţi: „Suntem noi, românii, balcanici? Unii strâmbă din nas, susţinând sus şi tare că, de fapt, suntem europeni dintotdeauna şi că locul nostru de drept este măcar în Europa Centrală. Alţii spun, dimpotrivă, că, orice am face, rămânem etern la porţile Orientului, unde totul este luat în tărbacă. În ce mă priveşte, nu am impresia că asumarea unui anume loc de născare ne poate retrograda, după cum mi se pare absurd să avem în vedere că o Europă ciuntită, fără o parte din ea, poate cea mai plină de sare şi de piper, ar fi în folosul cuiva.
Ce legătură au toate aceste consideraţii cu paginile ce urmează? Poate că niciuna, sau una foarte subţire. M-am lăsat surprins de unele tare strecurate ori moştenite din mentalitatea balcanică în momentele de tranziţie tulbure la care asistăm în ultimul sfert de veac.”
Acestea şi încă altele sunt remarcate şi de Cristian Teodorescu în prefaţa sa: „Scrise de la altitudinea moralistului care ştie să descopere semnificaţia lucrurilor, fără a se pierde în detalii şi găsind locul întâmplărilor la zi în marele desen al istoriei, textele lui Dan Radu Stănescu au ceva din ironia bine cumpănită şi din melancolia Epistolelor lui Ion Ghica. Când le citeam în suplimentul duminical al Ziarului Financiar, mi-ar fi plăcut ca aceste schiţe să aibă mai mult loc, încât puterea de evocare a autorului să se poată desfăşura nestingherită. Însă ca omul trecut cu brio prin rigorile poeziei, D.R. Stănescu are darul de a-şi esenţializa textele în propoziţii care sugerează un tablou de mai mari dimensiuni, încât atmosfera lor te face să ai nostalgii, alături de autor, iar regretul că spaţiul rubricii nu-i oferea loc să-şi lase naraţiunile schiţate să se transforme în povestiri e compensat de plăcerea pe care ţi-o dă un text în care nu există fraze de umplutură şi întregul se rotunjeşte în mici bijuterii stilizate.”
În sfârşit, îngijitorul ediţiei, după dispariţia autorului, Daniel Nicolescu, scrie: „Sunt, în acest volum, texte cutremurătoare prin acuitatea percepţiei şi luciditatea analitică, după cum există piese amuzante, până la hohot. Sunt texte care pot fi citite la întâmplare, pe sărite, dar care, pentru cei mai răbdurii, pot fi urmărite în întregul lor, mult mai bine articulat decât ar părea la prima vedere.”
Citiţi însă şi textul aceluiaşi Daniel Nicolescu de pe coperta a patra, care vă va explica coperta întâi. Superb.
*) Dan Radu Stănescu – Balcanisme. Editura Trei. Prefaţă de Cristian Teodorescu. Post-scriptum: Lucian Vasilescu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Daniel Nicolescu, Stelian Ţurlea
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
