Ziarul de Duminică

Barbatul de acum un veac si jumatate

26.02.2003, 00:00 60

Si la mijlocul veacului al 19-lea, barbatii erau mai conservatori in privinta imbracamintii. Pentru ca aceasta exprima vizibil ierarhizarea sociala. Era diferit costumul boieresc de cel al "macofanilor" de rand.
Noile generatii de tineri sunt mai putin sensibile la aparente. Ele fac trecerea de la o boierime sedentara la una dinamica, specifica vremurilor moderne. Idealul vechii boierimi era omul acoperit de grasime. Se si spunea ca fiecare strat avea semnificatia unui rang. Boierul se deplasa sustinut de slujitori si era, vorba lui Pompiliu Eliade, intruparea lenei. "Tot grasul e frumos", se spunea inca in prima jumatate a secolului al 19-lea.
Mentalitatea burgheza si noul model de aristocrat occidental impun si in spatiul romanesc o radicala schimbare. Barbat la moda ajunge sa fie acela care era un bun calaret, un bun inotator, facea gimnastica, scrima, trageri la tinta, avea curaj si eruditie. Cum il descrie Nicolae Gane la mijlocul veacului pe Iorgu Dascalescu, cel cu "un succes nebun la femei".  Sau cum il vedem la sfarsitul veacului pe Alexandru Marghiloman. Relativ de curand imbogatita, familia lui era considerata de mana a doua, iar balurile organizate de Marghilomani la inceput nu erau frecventate de "lumea cu nasul subtire".
Alexandru determina o schimbare. Pentru ca e frumos si plin de seductie - cel mai cautat conducator de cotilon, dans la moda spre sfarsitul secolului 19, ai carui conducatori erau un fel de arbitri ai elegantei si se bucurau de mare influenta in lumea sus-pusa. E si un mare pasionat de cai (are o herghelie langa Buzau) si un foarte placut om de societate. Are cu ce s-o incante pe Eliza Stirbei, "printesa" care-l ia de barbat. Si are cu ce se impune in societatea bucuresteana - si nu numai -, ajungand in varfurile carierei politice.
La mijlocul veacului apare si dandy-ul, personaj care pune in evidenta nu costumul boieresc de mai inainte, ci pe acela al noii generatii, occidentalizate. Si o face la fel de ostentativ: "manusi galbene, guler englezesc, ciubote de gant, tigara in gura, par incretit", dupa cum il descrie Ioan Grigore Ghica. Revolutionarii de la '48, "pantalonarii" sau "bonjuristii", cum li se zicea, erau imbracati in redingote si surtucuri, aveau palarii cu boruri rasfrante, impodobite cu pene si, fireste, purtau cocarda nationala.
Ion Ghica se imbraca, bunaoara, cu un palton alb, isi punea cizme si o palarie indesata pe frunte. Isi comanda hainele si incaltamintea la Paris, cum faceau multi altii (adesea si la Viena), pentru ca industria textila romaneasca inca nu satisfacea exigentele. Cei care plecau spre orasele Occidentului erau plini de comisioane si comenzi pentru haine, incaltaminte, bijuterii. Constantin Caragea, fiul detestatului domn Caragea, se imbraca adesea cu un contes de postav alb, imblanit cu samur de Moscova, isi punea hangerul cu briliante si gugiumanul de samur cu fundul alb. M. Kogalniceanu descrie in "Insemnari de calatorie" fanfaronul roman, al carui ideal era sa mearga in fiecare vara la Viena, de unde sa se intoarca cu patru cai si "un arnaut cusut cu fir", cheltuind in trei luni venitul pe un an.      
Barbatii sunt interesati de cai (unii fac o adevarata pasiune, cum era Alexandru Moruzzi, care avea o mare crescatorie la Svoristea- Mihaileni, sau, mai tarziu, Al. Marghiloman), de apararea onoarei prin duel - cu spada mai mult pe la mijlocul secolului, iar cu pistolul mai apoi. Nu a fost fiu de boier care sa nu fi participat macar o data la un duel. Unele dintre ele au ramas in amintirea contemporanilor: acela al lui Nicu Rosetti Balanescu si Eduard Gherghel, Malinescu - Bolintineanu, Balcescu - Tell (faimos pentru ca nu a mai avut loc)... Vanatoarea este la mare pret tot veacul al 19-lea si in Romania. Jocurile de carti, introduse de ofiterii rusi, prind repede la protipendada romaneasca si nu numai, dupa cum ne-au lasat marturie I. Bujoreanu, I. Ghica, N. Gane... La fel, jocul de biliard sau cunoscutul atunci "loton". Numerosi "fani" are sahul: N. Balcescu, Ion Ghica, N. Kretulescu, T. Maiorescu... Apar multi pasionati dupa antichitati, dupa arheologie, numismatica s.a, contribuind la dezvoltarea domeniilor respective. Modernizarea se vede tot mai mult in viata romanilor, cu toate ale ei, ajungand treptat o necesitate.

Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar



 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO