Ziarul de Duminică

Binging/ de Alexandru Ciolan

Binging/ de Alexandru Ciolan

Autor: Alexandru Ciolan

28.04.2016, 23:53 1847

Într-un spot recent al unei companii de telefonie mobilă, un el şi o ea, aflaţi, la vârsta adolescenţei, singuri-singurei pe o plajă, în faţa cortului, purtându-se cu normalitatea vârstei lor şi a timpurilor noastre, îşi trag un selfie, după care el, topit că şi-a găsit sufletul pereche, îi propune să facă „binging” acolo până dimineaţă. Ea, fie crezând că e o propunere indecentă, fie, mai degrabă, supărată că nu i s-a făcut o asemenea propunere (fiecare privitor îşi poate imagina ce pofteşte), îi arde o palmă. După ce stă o clipă pe gânduri, analizând situaţia, el hotărăşte că palma vine din neştiinţă şi o lămureşte asupra înţelesului cuvântului: „Binging, adică să ne uităm la seriale până dimineaţă”.

Reclama fiind agresiv difuzată, iar serviciul de internet mobil de bandă largă pentru care a fost concepută fiind o noutate, asistăm, parcă privind un reality show, la intrarea în forţă a unui americanism în limba română. Impacient şi sigur pe el, cuvinţelul nu a avut răbdare să se infiltreze întâi sub forma din limba de origine şi abia apoi, după ce va fi devenit relativ cunoscut, să se adapteze fonetic şi ortografic, ci a irupt în varianta deja românizată pe care ne-o propun autorii spotului: „binging”.

Consultând dicţionarele de limbă engleză aflăm că binge (pronunţat binj), cuvânt provenit dintr-un dialect din estul Angliei, înseamnă „exces, exagerare, abuz (de  mâncare, băutură etc.)”. Sintagmele mai vechi în care apare substantivul, binge drinking şi binge eating, pot fi întâlnite şi în presa românească a ultimilor ani, mai ales în materiale ale unor patologi: „România ocupă locul 2, după Irlanda, într-o statistică privind consumul episodic de alcool (cele mai mari procente de binge drinking sunt în Irlanda, 44%, urmând România cu 39%, Germania şi Austria cu 36%)” (evz.ro 23 VI 2011). O sintagmă ceva mai nouă, creată în interiorul limbii engleze, este binge shopping: „Psihoterapeutul Adela Dragomir declară că «dacă se fac achiziţii conştiente dar exagerate (ca preţ şi ca frecvenţă a cumpărăturilor), atunci vorbim mai mult de un comportament compensator, care poate ascunde în subsidiar o depresie, anxietate, o stimă de sine afectată etc.». Dragomir mai precizează că unii specialişti «o consideră tulburare, folosindu-se şi termenul de ‘binge shopping’ aşa cum era deja denumită şi bulimia nervoasă cu ‘binge eating’»” (evz.ro 14 XI 2006).

Cea mai recentă utilizare a lui binge este însă aceea din domeniul consumului de media: binge watching şi binge viewing desemnează vizionarea maraton a unor programe de televiziune, mai ales seriale. Numărul pe noiembrie 2013 al „Formulei AS” îşi informa cititorii că „Selfie – autoportret fotografic, realizat cu un telefon mobil şi publicat apoi pe reţelele de socializare – a fost ales cuvântul anului 2013 de editorii Dicţionarelor Oxford”, câştigând competiţia cu binge watching. Un an mai târziu, în noiembrie 2014, constatând o creştere de 200% a frecvenţei termenului, echipa de lexicografi de la dicţionarele Collins a decretat totuşi că binge watch este cuvântul anului, fiind preferat unor cuvinte precum transgender sau contactless.

Obiceiul de a petrece ceasuri întregi urmărind filme sau seriale nu este deloc nou, practica fiind relativ frecventă după apariţia videorecorderului. Nouă este proporţia fenomenului, care pare a indica o schimbare în preferinţele spectatorilor – nimeni nu mai este dispus să aştepte o săptămână până la următorul episod, iar reţelele de streaming precum Amazon Prime, Hulu sau Netflix nu fac decât să încurajeze pofta nesăţioasă de seriale tv. Vremea moderaţiei şi a normalităţii pare a fi apus definitiv. Este epoca bingingului: bem în exces, mâncăm peste măsură, cumpărăm nechibzuit şi devorăm într-un week-end episoadele unui serial care ar fi trebuit să se întindă pe un an. Consumăm, deci existăm.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO