Repere biografice. Joan Baez provine dintr-o familie mexicano-scoţiană de intelectuali protestanţi, având puternice convingeri umaniste. Încă de copil, Joan a fost impresionată de muzica folk a lui Peter Seeger. Având o voce cu totul specială, inconfundabilă, Joan Baez şi-a început cariera profesională de cântăreaţă folk, în 1959, pe scena Festivalului Folk de la Newport, în urma căruia a înregistrat şi primul ei album la casa Vanguard (în 1960), obţinând un succes imediat. Ulterior, Joan Baez a fost cea care l-a descoperit şi l-a promovat pe Bob Dylan, alături de care a cântat adesea, cei doi având o relaţie între 1962 şi 1965. Baez a fost una din vedetele Festivalului de la Woodstock din 1969, obţinând datorită filmului făcut cu această ocazie o recunoaştere internaţională. În acelaşi timp ea s-a implicat în protestele împotriva Războiului din Vietnam şi în mişcarea pentru drepturi civile. După ce l-a auzit vorbind despre justiţie socială şi drepturi civile în 1956, Baez a devenit o prietenă apropiată a lui Martin Luther King jr. (1929-1968), participând la majoritatea acţiunilor de protest ale acestuia. De-a lungul impresionantei sale cariere muzicale, (fiind fluentă şi în limba spaniolă) Joan Baez a rămas tot timpul implicată activ în militantismul civic, luând poziţie publică în diferite probleme ale societăţii. Dintre cele mai mari succese muzicale ale sale au fost albumele Diamond and Rush şi Gracias a la vida.
Contribuţii. La vârsta de 16 ani, în 1957, Joan Baez a avut primul ei gest de protest atunci când a refuzat să participe la un exerciţiu şcolar de protecţie împotriva unui bombardament nuclear, pe care-l considera doar o formă de propagandă guvernamentală. Acest gest i-a atras oprobriul colectivităţii din Palo Alto, California, care a etichetat-o drept simpatizantă comunistă infiltrată. Cu ocazia celebrului marş de la Washington organizat de Martin Luther King jr. în 1963, imnul Mişcării pentru drepturi civile, We Shall Overcome, a fost interpretat de Joan Baez în faţa Memorialului Lincoln, devenind unul din cântecele ei emblematice la majoritatea participărilor ei în acţiunile de protest. În iunie 2009 ea a creat o versiune specială a cântecului cu câteva versuri în limba persană, drept sprijin pentru protestele populare din Iran împotriva preşedintelui Ahmadinejad. Pe 9 februarie 2010, ea a interpretat We Shall Overcome la Casa Albă în prezenţa preşedintelui Barrack Obama la aniversarea Mişcării pentru drepturi civile. Implicată în numeroase proteste împotriva implicării militare americane în Războiul din Vietnam, Joan Baez a fost de două ori arestată în 1967, petrecând o lună în închisoare pentru blocarea intrării în centrul de instrucţie al armatei din Oackland, California. În 1970, Joan Baez s-a implicat direct în crearea secţiei americane a organizaţiei Amnesty International, rămânând o ferventă susţinătoare a acesteia, deşi apoi şi-a creat şi propriul grup de protecţie de drepturilor omului, numit Humanitas International. În timpul Crăciunului din 1972, Joan Baez a făcut parte dintr-o delegaţie ce s-a deplasat în Vietnamul de Nord comunist, vizitându-i pe prizonierii de război americani. A fost surprinsă atunci de un bombardament american asupra Hanoi-ului ce a durat unsprezece zile: această traumatizantă experienţă a fost transpusă de Baez într-un cântec de 23 de minute inclus pe albumul Where Are You Now, My Son? din 1973. Militantă anti-războinică, Joan Baez nu a ezitat să critice în presa nord-americană violările drepturilor omului de către autorităţile comuniste nord-vietnameze. În 1989 Joan Baez a participat la un festival din Cehoslovacia comunistă desfăşurat la Bratislava, în timpul căreia l-a susţinut public pe atunci dizidentul Vaclav Havel (1936-2011), viitor preşedinte al ţării, precum şi pe ceilalţi membrii ai Cartei 77, drept pentru care autorităţile i-au tăiat microfonul: Baez nu s-a descurajat şi a continuat să cânte a cappella pentru cei aproape patru mii de spectatori. După masacrul studenţilor de către regimul comunist chinez în Piaţa Tien An Men din iunie 1989 Joan Baez a compus cântecul de protest intitulat China. S-a implicat apoi în Războiul civil din Bosnia Herţegovina, călătorind în 1993 în regiune, concertând în Sarajevo, pentru a atrage astfel atenţia opiniei publice internaţionale asupra imenselor suferinţe ale oamenilor de acolo. În 2003 Baez a cântat la două manifestaţii din San Francisco împotriva războiului dus de Statele Unite în Irak şi în tot acest timp a militat împotriva pedepsei cu moartea în SUA şi pentru drepturile lesbienelor şi ale homosexualilor. Nu a lipsit nici de la protestele din noiembrie 2011, Occupy Wall Street, participând la un concert în sprijinul manifestanţilor cu trei piese Joe Hill, Salt of the Earth şi propria compoziţie Where is My Apple Pie?
Evaluări. Stilul muzical inconfundabil şi activismul civic şi politic pronunţat al lui Joan Baez au avut un impact considerabil nu numai asupra muzicii folk, dar şi asupra unor generaţii întregi de fani ai cântăreţei care nu a ezitat nici o clipă să-şi folosească imensa popularitate de care se bucura pentru susţinerea crezurilor sale sociale şi politice. Cu toate acestea, nu se poate spune că Joan Baez a făcut propagandă la fel precum oamenii politici, deoarece acţiunile pentru sensibilizarea opiniei publice şi schimbarea în consecinţă a unor mentalităţi şi atitudini au avut un caracter dezinteresat, altruist, iar scopul acestora viza binele unei mari mase de oameni. Din acest punct de vedere Joan Baez este un model de artist-angajat. Preşedintele Cehiei, dramaturgul Vaclav Havel, a considerat-o pe Joan Baez drept o puternică sursă de inspiraţie, cu o mare influenţă asupra Revoluţiei de catifea care a înlăturat regimul comunist din Cehoslovacia în 1989. În martie 2011, Joan Baez a fost onorată de organizaţia Amnesty International la San Francisco prin instituirea unui premiu care-i va purta numele şi care va fi acordat unui artist ce se va remarca prin contribuţia sa la promovarea drepturilor omului în lume.
Joan Baez: născută la 9 ianuarie 1941, Staten Islands, New York, cantautoare americană şi activistă pentru drepturile omului, pace şi protecţia mediului
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
