Ziarul de Duminică

Biografii comentate (XXXIV). Michael Moore, un alt populist de succes/ de Călin Hentea

Biografii comentate (XXXIV). Michael Moore, un alt...

Autor: Calin Hentea

10.10.2013, 23:45 136

Repere biografice. Michael Moore este fiul unei familii de muncitori înstăriţi de la uzinele General Motors din Flint Michigan, având un unchi cu bogat trecut de luptă sindicalistă. A urmat o şcoală catolică privată locală, iar în adolescenţă s-a evidenţiat ca cercetaş. A abandonat după un an Universitatea din Michigan-Flint, pentru a lucra în uzina Buick, iar apoi s-a angajat în diverse redacţii de ziare liberale locale. Câştigând procesul de concediere ilegală intentat ziarului Mother Jones, Michael Moore a obţinut 58.000 dolari, bani din care şi-a finanţat în 1998 producţia primului său film documentar Roger and Me, despre viaţa în Flint, Michigan, după ce General Motors şi-a mutat uzinele în Mexic, acolo unde mâna de lucru era mai ieftină. A urmat o serie de filme documentare de lung metraj purtând marca atitudinii vădit partizane şi personale a lui Michael Moore: Bowling for Columbine (2002) - referitor la portul armelor în SUA, Fahrenheit 9/11 (2004) - film anti-Bush despre evenimentele post 11 septembrie 2001, pentru care a obţinut „Palme d'Or” la Festivalul de film de la Cannes din acelaşi an electoral american, Sicko (2007) - ce critica sistemul american de sănătate şi industria farmaceutică şi în fine Capitalism: A Love Story (2009) - înfăţişând opiniile lui Moore privind criza financiară şi economia americană din perioada de tranziţie de la administraţia Bush la administraţia Obama. Moore a scris mai multe volume-eseu, tot pe diverse subiecte controversate precum globalismul, politica corporatistă americană, relaţiile familiei Bush cu saudiţii şi Bin Laden, de satira politică şi a regizat câteva emisiuni serial de televiziune pe aceleaşi teme, difuzate în Marea Britanie de BBC (TV Nation în 1994), sau Channel 4 (The Awfull Truth şi Michael Moore Live în 1999), emisiuni preluate apoi şi de canalele americane Fox TV şi NBC. În aprilie 2008, Moore l-a susţinut pe Barrack Obama în cursa pentru nominalizarea democrată la alegerile prezidenţiale împotriva lui Hillary Clinton, iar în decembrie 2010 l-a sprijinit public pe controversatul Julian Assange, fondatorul Wikileaks. Din 1990 Moore este căsătorit cu producătoarea Kathleen Glynn, împreună având o fată vitregă Natalie, locuind în Traverse City, Michigan.

 

Contribuţii. Filmele documentare scrise şi regizate de Michael Moore se înscriu pe linia celor realizate în anii 30 de Leni Riefenstahl, urmate de seria „De ce luptăm”/Why We Fight din anii celui De-al Doilea Război ale lui Frank Capra (1897-1991): este vorba de filme de montaj cu imagini filmate anume, achiziţionate, provenind din presă, de arhivă de natură să transmită un anumit mesaj politic în sprijinul unei idei preconcepute, în scopul evident al influenţării atitudinilor celor ce privesc respectivele producţii cinematografice. Filmele lui Michael Moore au dat naştere la numeroase controverse, ceea ce autorul a şi urmărit de altfel, existând susţinători fervenţi ai tezelor regizorului, dar şi critici acerbi ai acestuia, provenind din partea celor aflaţi pe poziţii ideologice similare, respectiv diferite.

Cele mai aprinse discuţii şi demonstraţii pro şi contra le-a generat filmul său din 2004, Farenheit 9/11, datorită subiectului extrem de fierbinte şi atacului propagandistic vehement: Michael Moore a susţinut teza că preşedintele George W. Bush, în scopul obţinerii unor uriaşe profituri petroliere pentru el şi cei apropiaţi familiei sale, a folosit atacurile teroriste din 11 septembrie drept pretext pentru a declanşa războaiele nejustificate din Afganistan şi Irak în complicitate cu familia regală saudită şi chiar cu Ben Laden, dar şi pentru a promova legea PATRIOT Act, document menit să-i faciliteze victoria în cel de-al doilea mandat prezidenţial. Dr. Kelton Rhoads, cercetător specializat în psihologia persuasiunii, a identificat în Farenheit 9/11 utilizarea mai multor tehnici clasice de propagandă adaptate însă discursului cinematografic contemporan precum: omisiuni intenţionate de imagini sau informaţii, contextualizări tendenţioase a faptelor, lanţuri de asocieri de persoane insinuant acuzatoare, acuzaţii cinice, statistici înşelătoare, mărturii selectate. Pe de altă parte, analistul politic şi cercetătorul american Dave Kopel a acuzat încă din iulie 2004, nu mai puţin de 59 de înşelăciuni (deceits) în Farenheit 9/11 aflat în acea perioadă în mare vogă, şi pe care le-a postat pe Internet şi în filmul FarenHYPE 9/11: rezulta că Moore este un foarte abil manipulator al informaţiei în scopul susţinerii partizane a unei idei preconcepute. Aceste demonstraţii factuale (la rândul lor discutabile) împreună cu faptul că difuzarea filmului în Orientul Mijlociu a fost sprijinită de Hezbollah, au fost folosite în campaniile (comandate sau nu de Casa Albă) de contracarare a propagandei anti-Bush practicate deschis de Michael Moore.     

 

Evaluări. Deşi regizorul Michael Moore respinge eticheta de activist politic, toate filmele, cărţile, emisiunile de televiziune, precum şi apariţiile sale publice sunt nelipsite de afirmaţii pe cât de şocante, pe atît de tranşante, care exprimă poziţiile şi credinţele sale politice, afirmând potrivit Associated Press „un înflăcărat populism de stânga”. În 2005, după ce Farenheit 9/11 a obţinut Palme d’Or la Cannes şi a provocat un imens scandal mediatic internaţional, Michael Moore a fost nominalizat printre cele mai influente 100 de personalităţi din lume. În istoria propagandei, Michael Moore acoperă o epocă (2000 - 2010) şi un gen (documentarul de lung metraj) printr-un discurs propagandistic asumat, prin ideile sale spectaculos-populiste, dar plauzibil înfăţişate. Deşi filmul „Farenheit 9/11” a avut un mare succes de public, iar Michael Moore a fost mult lăudat, îndeosebi de europenii care se opuneau sau antipatizau politica războinică a lui George W. Bush, acest remarcabil produs de propagandă în mod evident nu a reuşit să încline balanţa alegerilor prezindenţiale americane din noiembrie 2004 în favorea candidatului democrat John Kerry, şi nici nu a convins asupra teoriilor sale, decât pe acei americani sau ne-americani care erau deja înclinaţi să o facă.

 

Michael Moore - născut pe 23 aprilie 1954, Flint, Michigan, SUA, scenarist şi regizor de filme documentare

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO