Exista printre noi oameni care au toate motivele sa fie fericitiin vremurile pe care le traiesc. Sunt romani! Dupa decenii in careau fost napastuiti, urmariti, persecutati, inchisi, ponegriti, avenit timpul sa fie rasplatiti: sint milionari in plina criza. Dinboieri, tovarasi si din comunisti cu sila, milionari peste noapte.Este destinul fascinant al romanilor proveniti din marile familiiboieresti ale tarii. Oameni care poarta nume ca Rosetti, Sturdzasau Cantacuzino au iubit atat de mult Romania, incat au vrut sa-ilase mostenire lucruri marete. Romania nu i-a iubit insaintotdeauna si a incercat sa scape de ei, saracindu-i,persecutandu-i si alungandu-i. Viata i-a razbunat insa si urmasiilor au reusit sa ia inapoi tot ce le-au luat comunistii. In plinacriza, mostenitorii familiilor boieresti vad viata in roz.
Confiscarea marilor averi a lasat urme dureroase in istoriamarilor proprietari interbelici si a vizionarilor industriasi.Malaxa, Asan si Bragadiru au ridicat cu multa munca averiimpresionante si zeci de intreprinderi, in toata tara. Azi,mostenitorii lor cer inapoi ce-au construit de la zero fostiimagnati ai tarii: fabrici, teatre, cinematografe. Pe scurt,proprietati de sute de milioane de euro. O bucurie amara insapentru multi dintre urmasi lor: au ramas ultimii descendenti aiunor mari familii si nu mai au cui sa lase numele siaverea.
Miclescu, Polizu, Micsunesti, Balaceanu, Rosetti, Lahovary,Costaforu- Caracas, Bragadiru-Mironescu, Sturdza, Ghica,Cantacuzino… In ultimele sute de ani, familiile lor au condusRomania, au fost elita aristocratica a tarii. Stramosii lor bogati,culti, rafinati, scoliti in Europa, au facut averi uriase, austapanit mosii, paduri si conace sau au ridicat din temelii straziintregi si palate in Bucuresti. Boieri pamanteni sau industriasi auinfaptuit Romania moderna.
"Practic reprezentau osatura acestei tari, spune istoricul DanFalcan, de la Muzeul Municipal Bucuresti, fiindca societatearomaneasca inainte de 1945 era construita pe un schelet format dinelite." Dupa nationalizare, au fost inchisi, ucisi saumarginalizati. Au fugit in strainatate sau au devenit fara voietovarasul Lahovary sau tovarasul Rosetti. Cele 1.300 de conace careexistau in Romania au fost transformate in IAS-uri, CAP-uri sigrajduri. Vietile celor care atunci erau copii au fost marcatepentru totdeauna.
Dupa 1989, descendentii unor nume ilustre si-au recuperat oparte din averi. Oameni care pana mai ieri traiau foarte modest audevenit brusc milionari in euro. "E ciudat, e complicat si n-ainiciun merit, spune Yvette Fulicea, descendenta Bragadiru. De faptsunt amintirile altora si sigur ca e povestea ta dar n-ai niciovina si n-ai niciun merit."
Va invitam in ce-a mai ramas din lumea ultimilor boieri. Inapartamente somptuoase cu tablouri de familie pe pereti, cu mobilade epoca si argintarie scumpa. Am avut privilegiul sa intram inconacul singurului aristocrat care-a avut ambitia sa refacaresedinta familiei sale, boierul Radu Miclescu. O poveste nespusaniciodata.
Istoria noastra incepe in Bucuresti, intr-un apartament modestin care locuiesc sotii Lahovary, doi oameni care au trait si s-auformat in comunism. Dinu I. Lahovary, astazi in varsta de 72 deani, mai are cativa veri raspanditi in toata lumea si niciun copilcare sa-i duca numele mai departe. Familia Lahovary, originara dinAsia Mica, a dat Romaniei multi oameni importanti care au condustara in secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX. Ministri deinterne, de justitie, presedinti de partid, practic oameni care aucontribuit la infaptuirea Romaniei mari, alaturi de alte familii,de Bratieni, de Cantacuzini.
"Ca neamul meu a fost mai pretuit decat alte familii estemeritul lor, spune Dinu I.Lahovary. Eu a trebuit pur si simplu sarazbesc intr-o perioada care-a fost impotriva familiei sifamiliilor mai rasarite… cu astia am ramas, deci practic cu mineneamul se stinge. Tatal lui Dinu, Ion Lahovary, a fost un avocatstralucit, iar mama sa, Ioana Maria, era fata lui Leon Leonida,patronul firmei Leonida & Co in perioada interbelica, cel maimare dealer de masini si unul dintre marii industriasi romani indomeniul auto. Primul automobil electric adus de Leonida de laParis a circulat pe strazile Bucurestiului inca din anul 1906.Garajele Leonida de la sosea unde se tineau faimosele curse demasini mai stau si astazi in picioare. Au fost construite in stilulart nouveau in perioada ce a ramas in istorie drept "la belleépoque". Dupa nationalizare, Leonida a sfarsit prin a lucra intr-unatelier de reparat frigidere. Nepotul sau n-a avut voie sa invete,a facut sapte clase si a devenit muncitor. "Nu mi-e rusine culucrul acesta, spune Dinu I. Lahovary, ca am stiut ce inseamnamunca bruta, sa am un salariu de la varsta de 17 ani." Dinu,copilul fericit de altadata care-a fost botezat de ConstantinArgetoianu s-a trezit deodata singur si sarac. Mama sa, IoanaMaria, o frumusete a vremurilor, l-a parasit in 1938, cand era unbebelus. La un mare bal i-a luat rochia foc si dupa cateva zile s-astins in chinuri. "Aveam sase luni cand s-a intamplat nenorocirea,era imbracata intr-o rochie de crinolina..." Disparitia tragica amamei sale l-a urmarit toata viata. S-a casatorit cu o fata carelucra intr-o cooperativa si cu greu a reusit sa termine o scoalaprofesionala. A muncit la intreprinderea de avioane Bucuresti deunde a iesit la pensie. A refuzat sa devina membru de partid si nus-a despartit niciodata de inelul cu stema familiei, purtat destrabunicii, bunicii si de tatal sau. In sufletul lui, tovarasulLahovary a ramas boier.
Dupa caderea comunismului, Dinu si-a dat seama ca inelul cublazonul familiei are din nou valoare. A adunat documentelefamiliei si a revendicat tot: conacul familiei de la RamnicuValcea, paduri, terenuri, o parte din casa bunicului Leonida de pebulevardul Dacia si o parte din actiuni la fostul magazin Leonidade pe b-dul Magheru, actualul KFC. Din pensionarul sarac a ajunsmosier bogat. A vandut insa pe nimic mare parte din proprietati,iar astazi se gandeste cum sa faca sa mai recupereze cate ceva. Camulti alti descendenti din familii ilustre a vandut drepturilelitigioase unor oportunisti imobiliari si s-a ales cu mai nimic.Astazi, ultimul Lahovary are bani dar nu prea ii mai sunt defolos.
Varul lui Dinu Lahovary este Alexandru Scarlat Rosetti si astapentru ca regula de aur a marilor familii era sa se inrudeasca cualtele cel putin la fel de ilustre. Astfel isi consolidau averile,interesele politice si-si sporeau renumele. Orice boier trebuia safie un om educat. Conu Alecu avea guvernanta si vorbea in casafrantuzeste. Tatal sau Alex Scarlat Rosetti a fost militar decariera iar mama sa era scolita in Germania. Familia Rosetti estementionata in Moldova si in Tara Romaneasca inca din secolul alXVII-lea si a dat personalitati de exceptie, militari, oamenipolitici, academicieni. Bogatia era concentrata in Moldova, undeRosetestii aveau conace, paduri si mosii intinse.
Urmasul Elenei Cuza - sotia lui Alexandru Ioan Cuza, are 72 deani, este divortat a 3-a oara, are o fata la Paris si un baiat, omde afaceri in Bucuresti. A prins numai zece ani de viata idilica,boiereasca, la mosia bunicului sau, la Berta, in judetul Botosani.Cand a crescut, a devenit inginer si a lucrat in cercetare. Rudelelui s-au risipit in lume, iar cei care au ramas au fost prigonitide comunisti. In anul 2009, Rosetti a recuperat conacul de la Bertacare adaposteste un centru pentru copiii cu disabilitati. Nu segandeste sa-l vanda desi valoreaza milioane de euro. Deocamdata l-ainchiriat directiei pentru protectia copilului. A vandut numai oparte din paduri si mai vrea sa vanda. Cu o pensie de 2.200 de leipe luna, cu averea mostenita, Alexandru Rosetti isi mai doreste unsingur lucru: "sa fiu in viata"
Varul lui Alexandru Rosetti este Radu Alexandru Miclescu,ultimul reprezentant al unei familii de vechi boieri moldoveni caredateaza oficial de la 1436. L-am intalnit la conacul sau de laCalinesti, judetul Botosani, un loc in care au locuit neincetatstrabunii sai, boierii lui Stefan cel Mare, logofeti, inaltidregatori, avocati, oameni politici. Radu Miclescu este unul dintreputinii care, dupa ce-a redobandit conacul familiei, l-a refacut siastazi traieste ca un vechi si autentic boier, impreuna cu sotia saMiona, nascuta Flondor, descendenta din Iancu de Flondor, mareboier patriot bucovinean. Dupa 1990, Radu Miclescu s-a intors dinGermania, de la Frankfurt unde a trait 30 de ani si unde a avutunul dintre cele mai renumite magazine de antichitati, pasiunea sade-o viata fiind restaurarea de mobilier. Timp de 30 de ani, inexil, Radu Miclescu a pastrat pentru sine cele mai frumoase obiectecu gandul ca intr-o zi ele isi vor gasi locul in conacul de laCalinesti, devenit in vremurile comunisie inchisoare si IAS. RaduMiclescu si-a dorit toata viata sa se intoarca in casa copilarieisale din care-a fost nevoit sa fuga pe cand avea 11 ani. "Am avut ocopilarie foarte fericita aici. Care s-a intrerupt brusc. Da, eramsingur in casa cand a fost nationalizarea si la 1 noaptea a venitnevasta primarului care m-a trezit si mi-a spus ca saua a fost pusape cal, sa iau tot ce pot si sa fug cat mai departe." A fugit laBucuresti, unde se aflau parintii sai si a urmat un lant detragedii. A fost aruncat in inchisoare la numai 17 ani. Cand era laJilava, mamei sale i s-a spus ca ori colaboreaza cu noul regim, oriisi va pierde baiatul si sotul. Mama lui a cerut un ragaz de treizile de gandire si a mers acasa. Apoi… "Si-a pus capat zilelor subsantaj, amenintata ca atat eu, cat si tatal meu vom fi deportati inSiberia daca nu accepta sa devina informatoare a Securitatii... Amaflat dupa ce am iesit din inchisoare... Comunistii mi-au luattineretea."
O dovada de suprema demnitate, un semn ca nimeni si nimic nu vacalca mandria acestor oameni. De la mama lui, Radu Miclescu ainvatat arta frumosului, de la ea a invatat ca adevaratii boieriisi cultiva in pramul rand sufletul.
Conacul a fost ridicat in 1711 de Grigore Miclescu. Mai apoi in1888, bunica lui Radu Miclescu, Alina, nascuta Cantacuzino l-areamenajat, adaugandu-i scarile monumentale ce incadreaza salonulmare al cladirii. Astazi are 32 de camere, la fel ca la sfarsitulanilor 1940. Incaperi vaste, restaurate cu migala si bun gust, careadapostesc pretioase colectiii de arta, tablouri, antichitati. Laparter se afla partea medievala a casei care adaposteste astazicamerele pentru oaspeti.
Numai fotografiile de familie mai redau palid lumea in care acopilarit Radu Miclescu. Mama lui juca golf pe terenul de lingacasa. Pe terasa stateau odinioara matusile sale, surorile Miclescucitind ziarul "La Roumanie". In fata conacului, pe cal, poza reginaMaria, un oaspete obisnuit al casei. In spatele conacului aterizacu avionul tatal sau, Gheorghe Miclescu, unul dintre primii si ceimai mari aviatori ai tarii, omul care-a condus comandamentul floteiaeriene regale de vinatoare. De dincolo de vremuri, inca ne maipriveste bunicul sau, avocatul Ioan Miclescu, secretar general alministerului justitiei casatorit cu Alina Cantacuzino. In padurileseculare se organizau partide de vinatoare. Viata la conac nu eradeloc plictisitoare, Miclestii aveau cele mai intinse mosii si celemai bune productii agricole.
Taranii care au prins vremurile de glorie ale boierilor isi maiaduc si astazi aminte de Miclesti, care au ajutat multa lume.
Radu Miclescu are astazi 10 angajati care se ocupa de casa si decele sase hectare de parc. Se poarta cu ei asa cum a fost invatatcand era copil. Avea interdictia de a tutui angajatii sauservitorii, trebuia sa le spuna dumneata.
Radu Miclescu continua sa refaca, sa cladeasca acolo undecomunistii au distrus si mutilat. A sadit peste 1.800 de pomi, vreasa deschida la Calinesti o scoala de restaurare de mobila si refacealeile dupa amintirile sale. Sunt aleile pe care ai lui veneaucalare fie de la Berta, mosia Rosettestilor, fie de la Dumbraveni,conacul Ghikulestilor. Radu Miclescu face ceea ce au facut siinaintasii lui: lasa in urma lui ceva durabil.
Dupa plimbarea pe aleile copilariei, Radu Miclescu se intoarcela pranz. A fi boier inseamna a trai dupa o anumita eticheta careti se intipareste in stilul de viata. Lumanari, tacamuri de argint,eleganta, maniere alese. Doua regrete are Radu Miclescu: ca n-aremostenitori si ca a vandut casa familiei aflata pe b-dul Kiseleffdin Bucuresti prea usor. A instrainat drepturile litigioase crezandca n-o va mai recupera niciodata. A vandut cu 350 de mii de dolari,ea atunci valorand 3 milioane si jumatate deoarece avea si 5 mii demetri patrati. Casa, candva una dintre cele mai frumoase si maielegante de la sosea, este lasata si astazi in paragina de noulproprietar, fostul antrenor al Stelei, Titi Dumitriu. Probabil caeste mai convenabil ca prin autodistrugere terenul sa ramana libersi toata suprafata aceasta in mijlocul Bucurestiului evident caface mai mult decat imobilul si se urmareste probabil un targimobiliar.
I-a mai vindut si lui Gigi Becali un teren pe care-a luat 3milioane si jumatate de euro, bani fara de care n-ar fi putut sarenoveze conacul. Cu boierul Radu, numele de Miclescu care-arezistat mai bine de 500 de ani se va stinge. Toate obiecteleminunate strinse cu grija si pasiune intr-o viata vor incapea pealte maini. Batranul conac in care au trait, au iubit si auimbatranit 11 generatii nu va mai fi stapanit de un Miclescu.
Radu Miclescu si-a scris gandurile intr-o carte frumos legata.Si-a indeplinit misiunea: a reusit sa lase posteritatii un martorde cum arata o resedinta boiereasca. Insa mesajul lui este amar."Nu ne facem prea mari iluzii si ne e teama, cunoscandu-ne tara sicompatriotii, ca si aceasta reinviere a batranului conac va fiefemera si curand dupa disparitia noastra fizica se va alege dinnou praful si pulberea."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
