In urmă cu un sfert de veac, conducându-l pe profesorul GeorgePotra pe Calea Griviţei până la intersecţia cu strada Buzeşti, deunde obişnuia să ia tramvaiul spre casă, acesta s-a oprit laintersecţia cu strada Semicercului, in dreptul Şcolii de băieţi nr.12, in prezent un liceu poliglot profilat pe limba bulgară.
"Ştii ce a fost inainte pe acest loc?". Neştiind, s-a apucat sămă lămurească, mai bine spus să-mi povestească. Imi amintescaproape fiecare cuvânt, insă povestea s-ar intinde pe multepagini.
Pe scurt, părintele Piscupescu de la Sf. Nicolae Tabacu, maicunoscut sub pseudonimul Gala Galaction, care copilărise in preajmabisericii Sf. Voievozi, a depănat - la o intâlnire cu profesorulPotra şi cu Tudor Arghezi - amintiri din trecut, trăite de strămoşiin mahalaua din jurul bisericii.
Transmise din generaţie in generaţie, părintele Piscupescu leauzise din gura bunicii. Personajul central era clopotarul de laSf. Voievozi, un oltean vânjos, fost pandur in oastea lui Tudor, penumele lui Ioniţă Tunsu.
Locuia chiar in curtea bisericii, intr-o căsuţă de paiantă (foto1), stricată la inceputul secolului XX pentru inălţarea şcolii debăieţi. A fost clopotar până la venirea ruşilor in 1829.
Cu ei reveniseră şi duşmanii impotriva cărora se ridicase Tudor:negustorii şi cămătarii greci. Era un afront de nesuportat. Tunsu alăsat clopotele pentru flintă şi pistoale şi, adunând nouă panduridintre cei cunoscuţi de el in Bucureşti, s-a apucat dehaiducit.
Nu a făcut moarte de om, dar a jefuit orice grec ieşit in cale.Având rudă pe un căpitan de dorobanţi, Tunsu işi făcuse obiceiul săpetreacă duminica in oraş, chefuind fără teamă prin cârciumi şicafenele. Noaptea poposea dincolo de bariera Mogoşoaiei, intr-obojdeucă de lângă Hanul Dracului (foto 2), iar in zori pornea pejos până la Grozăveşti, unde il aştepta o căruţă. De-acolo pleca peDrumul Bolintinului spre munţi sau pe Drumul Sării spre Olt.
Inmulţindu-se reclamaţiile grecilor, in anul 1832 Kiseleff a datordin ca tâlharul să fie prins. Poterele au dat greş. Atunci s-apus preţ pe capul său. Imediat a apărut şi vânzătorul, in persoanacăpitanului de dorobanţi! Tunsu a fost rănit mortal şi banda s-adestrămat.
EMANUEL BADESCU (n. 25 august 1952) este bibliotecar incadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Romane.Licentiat in istorie la Universitatea Bucuresti, a colaborat cupeste 1.000 articole la revistele "Formula AS", "Lumea Magazin","Magazin Istoric" si la "Ziarul de Duminica". A publicat 1Decembrie 1918 Alba Iulia - Bucureşti siImnurile nationale la romani. Este şi coautor al volumelorScurtăistorie a regalităţii inRomânia, Nicolae Ionescu. Bucureştii dealtădată, De la Vatican laIerusalim, Conspiraţiasecurităţii,Bucurestii in imagini in vremealui Carol I (volum premiat de Uniunea Scriitorilor).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
