Joi, 18 decembrie 2014, în sala „Marian Papahagi” a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, a avut loc conferinţa, „Luigi Ferdinando Marsigli şi Principatele Române în epoca lui Constantin Brâncoveanu”, susţinută de Prof. Andrea Gardi (Universitatea din Udine). Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, cu ocazia comemorării a trei sute de ani de la moartea domnitorului Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu (1688-1714), a invitat publicul italian, mai ales cel interesat de cultura, istoria şi patrimoniul cultural al Europei Central-Răsăritene, să cunoască mai bine o personalitate care, la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, s-a aflat în prim-planul evenimentelor politice, diplomatice şi militare ce au marcat istoria Sud-Estului european. Institutul a propus, astfel, o conferinţă care a prezentat figura principelui Constantin Brâncoveanu şi diplomaţia română a epocii prin prisma scrierilor eruditului nobil bolognez Luigi Ferdinando Marsigli, ofiţer al armatei habsburgice angajat, în răstimpul 1684-1688, pe frontul ungar şi transilvănean împotriva trupelor Imperiului Otoman.
Andrea Gardi, conferenţiar universitar doctor titular la Universitatea din Udine, specializat în istorie premodernă şi modernă, unul dintre cercetătorii italieni cu studii şi publicaţii solide privitoare la Istoria Europei Răsăritene din veacurile XVII-XVIII, a prezentat comunicarea sus-menţionată, întemeiată pe informaţii noi care provin din fondul Marsigli conservat la Biblioteca Universitară din Bologna. Curiozitate naturală a lui Luigi Ferdinando Marsigli, abordarea sa tipică cercetătorului responsabil, dotat cu un acut simţ critic, bazându-se pe izvoare şi pe cunoaşterea directă a evenimentelor descrise în scrierile sale, l-au determinat pe acesta să-l contacteze pe Constantin Cantacuzino, unchi al domnitorului Constantin Brâncoveanu, mare dregător şi consilier de încredere pentru afacerile de politică externă. Atât Marsigli, cât şi Cantacuzino nutreau un interes comun pentru trecut, ambii încercau să perceapă şi să înţeleagă evoluţia evenimentelor politice şi militare din cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea pe temeiul învăţămintelor istoriei, începând cu Antichitatea clasică şi mergând până la faptele memorabile ale monarhilor şi condotierilor Renaşterii târzii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
