Ziarul de Duminică

Când aud de cultură… (I)

Când aud de cultură… (I)

Autor: Alexandru Ciolan

22.09.2010, 23:41 861

Latinescul cultura şi-a transmis, prin împrumut, în limbilemoderne atât sensul propriu, de lucrare a pământului, cât şi pe celfigurat, de îngrijire a spiritului ("Cultura animi philosophiaest", "Filosofia este cultura spiritului", a spus Cicero înTusculanae Quaestiones, în anul 45 înainte de Hristos,contrazicându-i pe cei care vor să vadă începutul modernităţii înEpoca Luminilor). Româna a preluat cuvântul din două surse, ceafranceză, pentru semantism, şi cea latină, pentru ajustareaformei.

Fără a intra în labirintul detaliilor legate de apariţia,dezvoltarea şi interpretarea conceptului de cultură, vom încerca săne limităm la uzul din limba comună, sintetizând şi ordonândsensurile cuvântului.
Pe de o parte, avem sensul propriu, cel de agricultură (culturaplantelor, plante de cultură, cultura câmpului etc.), cu oextindere spre creşterea unor specii animale (cultura viermilor demătase, perle de cultură etc.) iar de aici, prin specializare îndomeniul biologiei experimentale, cel de proliferare a microbilorîntr-un mediu controlat (cultură microbiană, bulion de cultură). Însfârşit, ca un corolar al acestei ramuri de dezvoltări semantice,numim, de pe la începutul sec. XX, cultură fizică exerciţiilemenite a asigura sănătatea şi dezvoltarea armonioasă a corpuluiomenesc (cu excrescenţa numită culturism). Plante, microbi, anumiteanimale şi corpul omenesc, toate fac obiectul culturii, adică alîngrijirii atente şi stăruitoare.
Pe de altă parte, avem sensurile figurate ale cuvântului,reductibile la ideea îmbogăţirii spirituale, la nivel individualsau colectiv. La nivel individual vorbim de cultura generală, decultura bogată, vastă sau impresionantă a cuiva sau, dimpotrivă, deo spoială de cultură, iar la nivel colectiv de cultură naţională,de cultură clasică sau modernă etc. Să mai remarcăm că sensul dinurmă se datorează influenţei germanului Kultur, care este de faptmai mult civilizaţie decât cultură (adică mai mult patrimoniu comundecât cunoştinţe individuale). Întărită de influenţa engl. culture,care desemnează un ansamblu de valori şi modele comportamentale,cultura este astăzi privită mai mult ca noţiune aplicabilă uneicolectivităţi, unui grup, decât ca performanţă sau efort deperfecţionare spirituală individuală.
Să urmărim câteva sintagme în care apar cultura sauculturalul:
Cultură consumistă/ de consum (din engl. consumerist culture, fr.culture de consommation), "cultura dominantă a societăţii deconsum" ("Aici există o cultură consumistă, care-i invită pe oamenisă cheltuiască. Nici n-a apucat grecul să înceapă să plăteascăratele la maşină, că deja şi-a schimbat-o", Ev.z. 25 I 10)
Cultură de masă (din engl. mass culture, fr. culture de masse)"cultură comercială, difuzată de mass media, produsă pentru şiconsumată de mase" ("Cultura de masă nu urmăreşte vreo experienţă,ci doar un scop: acela de a distra. Acesta trebuie să fie uşor deasimilat. Nu pretinde nimic publicului, supunându-se totalconsumatorului. Societatea urmăreşte să fie distrată, să fieveselă, căutând alinare în timpul liber, fie din plictiseală, fiedin oboseală", revistanoinu.com 22 XI 09)
Cultură organizaţională (din engl. organizational culture),"ansamblul standardelor colective de gândire, atitudini, valori,convingeri, norme şi obiceiuri care există într-o organizaţie"("Cultura organizaţională reprezintă un stil de viaţă, fiindrezultanta unui evantai de practici interne, norme de conduită,valori, aspiraţii şi credinţe specifice firmei respective - adicătocmai ceea ce îi conferă personalitate şi identitate umană", Adev.22 X 03 p. 9)
Cultură pop/ populară, popcultură (din engl. pop culture, popularculture, fr. culture populaire), "ansamblul ideilor,perspectivelor, atitudinilor, reprezentărilor împărtăşite demajoritatea superficială, consumistă şi dornică de senzaţional,pasivă şi puternic influenţată de mass media" ("Romanele lui DanBrown, care au parte de un succes copleşitor, comentează oaşa-numită «cultură populară»", R.lit. 15 / 05 p. 29; "«GeneraţiaX» e biblia postmodernă a milioanelor de tineri «alternativi» caresimt că lumea nu li se potriveşte, iar viaţa ar trebui să însemnemai mult decât consumism şi noianul de junk-uri al culturii pop",Z. de dum. 24 X 08)
Cultură strategică (din fr. culture stratégique, engl. strategicculture), "ansamblul factorilor culturali (istorie, religie, sistemde valori, mod de gândire şi de comportament etc.) careinfluenţează alegerile strategice ale decidenţilor" ("UniuneaEuropeană este clădită pe o cultură strategică a negocierilor, acooperării şi schimburilor economice", Monitorul de Cluj 27 XI08)
Consum, mase, popular, strategic (adică războinic) şiorganizaţional (adică înrobitor)… Când aud de cultura asociată cuele…


Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acestarticol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de CuvinteRecente), aflat în pregătire la Editura Logos.


Cuvinte-cheie: cultură de consum, cultură de masă, culturăorganizaţională, cultură pop, cultură strategică

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent despaniolă-română al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist(Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şipublicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia.Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Fărâmiţă Lambru, DireStraits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibănepoţi. Are un nepot.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO