MISTERELE CUVINTELOR

Când aud de cultură… (V). Underground/ de Alexandru Ciolan

28 oct 2010 Ziarul Financiar

Format în engleză, din under "sub" şi ground "pământ, sol", underground "subteran" are prima atestare pe la 1570, ca adverb, adjectivul fiind consemnat treizeci de ani mai târziu. După alţi treizeci de ani, adjectivul căpătase deja sensul figurat de "ascuns, secret, subteran", aflat la baza sensurilor care ne interesează aici, aplicabile subculturii (subcultură în sens sociologic, adică o cultură de nişă).

Mişcările de rezistenţă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial împotriva ocupaţiei germane fuseseră underground, secrete, conspirative, aşa că după 1950, când a pornit războiul noului David întruchipat de generaţia beat cu Goliatul reprezentat de cultura dominantă, mai opresivă, în opinia tinerilor rebeli decât fusese nazismul pentru rezistenţii din urmă cu mai puţin de un deceniu, underground-ul a devenit sinonim cu lupta pentru libertate şi neconvenţionalism.

În Dicţionarul de cuvinte recente, primele atestări ale lui underground referitoare la un fenomen cultural (muzical) sunt de la mijlocul anilor '70, cele două texte aproape simultane referind unul la o realitate occidentală ("A fost şocul pe care simplitatea şi cursivitatea melodică îl proiectau asupra unor timpane insensibilizate de complicate şi tunătoare sofisticări subterane (vezi «underground»-ul şi variantele sale)", I.B. 18 IV 74 p. 2), iar celălalt la una autohtonă ("Concepţia folk-underground pe linia deschisă în urmă cu câţiva ani de bucureşteanul M.P." Săpt. 22 III 74 p. 13).

După cum deducem din ultimul citat, folkul românesc underground era mai vechi decât anul 1974 şi, cu siguranţă, ascundea altceva decât subminarea culturii dominante, care sub comunişti nu putea fi pusă sub semnul îndoielii. Deducem, aşadar, că underground ca identificator pentru un anume gen de muzică (în cazul acesta, folk) însemna în anii aceia doar "nedifuzat la radio şi TV".

Să urmărim în continuare contexte de după 1990 în care apare underground, stabilindu-i sensurile actuale din limba română.

Primul sens pe care ar trebui să-l menţionăm (nu pentru că ar fi foarte frecvent, ci pentru că este chiar sensul originar din engleză) este acela de "subteran, situat sub nivelul solului" ("Subsolurile vechilor clădiri sunt spaţii atractive pentru amenajarea localurilor […] sunt cele mai populare locaţii «underground», amenajate în pivniţele de pe vremuri. Adev. 12 IX 09 ").

Avem în română (iarăşi, nu foarte des folosit) consemnat şi sensul care trimite la rezistenţa antigermană din timpul războiului ("Împrietenindu-se cu numeroşi polonezi din diasporă, se implică în acţiunile politice ale unei grupări underground a Organizaţiei militare poloneze", Adev. 2 IX 09). Şi, printr-un mecanism asemănător celui din engleză, unde rezistenţei opuse ocupantului în timpul războiului i-a fost atribuită o valoare similară cu aceea a rezistenţei tineretului la cultura de masă, rezistenţa la comunism şi disidenţa au fost diluate, postfactum, în underground: "Tot ce nu era participare directă la colectivismele impuse avea o vagă alură de underground, de dizidenţă discretă, mai curând defensivă" (Adev. 15 VI 10). Aşa cum spuneam mai sus, înainte de 1989, underground însemna de fapt "nedifuzat la radio şi tv datorită mesajului aluziv": "În cursul unei singure zile, 22 decembrie 1989" povesteşte Adrian Pleşca (Artanu) de la trupa Timpuri Noi, "am ieşit din underground în mainstream" (R.l. 10 XI 09 p. 3), adică au început să fie daţi la radio şi televiziune.

Mai des folosit este sensul "ilegal, clandestin, situat în afara legii" ("În ţara [Kenya] în care cărţile ei aveau să pătrundă, ulterior, «underground», Michela [Wrong] a petrecut patru ani ca reporter pentru «Financial Times», Forbes 10 IX 10), cu menţiunea că, cel puţin într-un context ("Nimic nu a fost ilegal sau underground", Adev. 25 VIII 09) pare a se face distincţie între ilegal şi semilegal (underground). Folosirea lui underground pentru a desemna activităţile economice parţial legale, parţial ilegale vine să confirme noul sens căpătat de cuvânt în română, acela de "semilegal" ("În afara acestor companii importante, pe piaţă mai activează şi câteva zeci de afaceri «underground». Adică reţele [de internet] de cartier sau chiar de bloc, care funcţionează fără forme legale", Adev. 14 I 10).

Alt sens dezvoltat de română, pe care nu îl găsim în engleză, este acela de "marginal, situat la marginea societăţii", cu referire la grupuri de tineri inadaptaţi sau de un nonconformism împins la extrem ("Ierarhie underground. Deşi par o adunătură de oameni îmbătaţi cu aurolac care nu mai ştiu de pe ce lume vin şi încotro se îndreaptă, vagabonzii de complex sunt foarte bine organizaţi", Adev. 10 XII 09).

Unul dintre sensurile lui underground destul de frecvent întâlnite în presa de azi este cel de "neconvenţional, experimental, avangardist", cu referire la actele sau creaţiile artistice ("Cum vă poziţionaţi ca autor? Sunteti mainstream sau underground?", Cotid. 21 V 07 p. 24), cu o extensie de sens dincolo de domeniul actului cultural, unde înseamnă "neobişnuit, insolit" ("Zeci de voluntari au vrut să le arate braşovenilor cât de important este să citeşti. S-au adunat în Piaţa Sfatului, cu cărţile în mână şi şi-au văzut liniştiţi de lectură, chiar dacă unii oameni se uitau puţin cam ciudat. Acţiunea face parte din proiectul «Lecturi Urbane», realizat de un grup de voluntari care vor să creeze şi o bibliotecă «underground»", Adev. 18 IV 10).

Cel mai des este utilizat însă underground alături de muzică, teatru şi film. Sintagma muzica underground subsumează un stil de muzică situată în afara circuitului de difuzare comercială (psihedelică, punk, grunge, hip-hop etc.), apărut în anii '60 şi care pune accentul pe sinceritate, pe libertatea exprimării şi pe creativitate cu orice preţ. La noi s-a impus după anul 2000 ("«Promovez muzica de underground a Bistriţei, acele piese care nu se aud la televizor şi radio", Adev. 1 IX 10). Teatrul de avangardă este teatru alternativ, experimental, neinstituţionalizat, cu spectacole pe scene improvizate în baruri sau cluburi ("Festivalul de Teatru şi Film Underground, cel mai important eveniment cultural din Arad, a ajuns anul acesta la cea de-a opta ediţie", Adev. 17 III 10).

Atât de mare şi de primitoare este grădina underground românească, încât şi-a găsit loc în ea şi o instituţie centrală a statului, Agenţia Naţională pentru Tineret, care în anul 2008 a organizat, la malul mării, o tabără unde dorea să-i adune pe tinerii underground şi, dacă tot îi adunase, să-i dăscălească, să aducă "psihologi, sociologi şi alţi cunoscători, care să le ţină prelegeri despre fenomenul underground, ostilitatea dezvoltată prin consumul anumitor genuri muzicale şi riscurile asociate consumului de droguri" (G. 30 VI 08 p. 9). Li s-a vorbit acolo tinerilor atraşi cu promisiunea plajei despre formele de devianţă, cu doi poli, unul negativ, al sinucigaşilor, drogaţilor, homosexualilor etc. şi despre un pol creativ, cel al culturii underground… Evident, în timp ce ascultau prelegerile, sărmanii tineri nu puteau nici să-şi manifeste creativitatea, nici să facă plajă. Aşa le trebuie, dacă-s devianţi underground domesticiţi de o instituţie a statului!

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.10.2010

 
Cuvinte cheie:
misterele cuvintelor
, underground

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide