MISTERELE CUVINTELOR

Când aud de cultură… (VII). Multiculturalism vs interculturalism/ de Alexandru Ciolan

18 nov 2010 Autor: Alexandru Ciolan

Asociate în genere cu lumea americană (a se citi: din Statele Unite), multiculturalismul şi interculturalismul sunt, de fapt, invenţii, lexicale şi conceptuale canadiene, născute la mijlocul secolului XX pentru a oferi un răspuns politic nevoii (şi, mai ales, voinţei) de a prezerva diversitatea culturală a federaţiei, în cadrul căreia se vorbesc două limbi oficiale, engleza şi franceza, şi sunt recunoscute regional opt limbi ale populaţiei indigene. Termenul multiculturalism a fost folosit pentru prima dată într-un raport din 1965 al Comisiei Canadiene pentru Bilingvism şi Biculturalism, iar după 1970 a desemnat politica federală în domeniu. Interculturalismul a fost reacţia Canadei francofone la multiculturalismul federal şi este o noţiune reiterată şi susţinută consecvent de guvernele succesive din Quebec, chiar dacă nu a primit încă o definiţie oficială. Mai bine să faci fără să spui decât să spui fără să faci…
Presa americană a început să vorbească despre multiculturalism la începutul anilor '70, dar abia în anii '80 termenul era larg răspândit şi cunoscut, pentru ca spre începutul anilor '90 să stârnească aprigi controverse asupra politicilor guvernamentale în materie de recunoaştere şi promovare a culturilor de grup.

Dicţionarele de limbă (şi cele englezeşti, şi cele franţuzeşti, şi cele spaniole etc.) definesc multiculturalismul ca "prezenţă simultană a mai multor culturi într-o societate". Acesta este însă doar primul palier semantic, cel descriptiv, care nu face decât să numească o stare de fapt. Pe al doilea palier, cel al limbajului specializat (juridic-politic), termenul desemnează o intenţionalitate, ba chiar o prescripţie: "promovarea culturilor minoritare (etnice, religioase), mai ales la nivel instituţional (şcoli, comunităţi locale, naţiuni)". Ideologia multiculturalistă şi acţiunea practică în care ea se materializează vizează, de fapt, "discriminarea pozitivă" a minorităţilor pentru a le aduce la acelaşi nivel de recunoaştere şi privilegii cu majoritatea (care se presupune că nu are nevoie de ajutor) şi a asigura astfel un florilegiu de mentalităţi şi sisteme de valori, fără un centru opresiv şi asimilator. Dacă, la început, "discriminarea pozitivă" urmărită de multiculturalism viza minorităţile etnice, religioase şi lingvistice (negri, latinoamericani, amerindieni), de pe urma ei au ştiut să profite şi - sau mai ales - minorităţile artificiale (feministe, homosexuali). Ingineria multiculturalistă, care proclamă diferenţa drept identitate şi ignoră liantul asemănării, nu poate conduce însă decât la atomizare, la o societate a ghetourilor, care nu mai funcţionează pe principiul vaselor comunicante. La mijlocul lunii octombrie 2010, cancelarul Angela Merkel declara ritos că modelul de societate multiculturală a eşuat complet în Germania şi îi îndemna pe imigranţi să se străduiască mai mult să se integreze. S-a adeverit încă o dată legea lui Murphy, conform căreia "ceea ce începe bine se termină rău, iar ceea ce începe rău se termină şi mai rău".

Spre deosebire de autistul multiculturalism, interculturalismul pune accentul pe deschiderea, una spre cealaltă, a culturilor coexistente, în tentativa de a identifica trunchiul de valori comune, omogenizatoare, din care se poate ramifica diversitatea. Este un model bazat pe toleranţă, dialog, respect pentru diversitate, dar care trasează deopotrivă limitele dincolo de care dreptul la diferenţă dispare, pentru că ar submina organicitatea comunitară.
Dacă multiculturalismul şi interculturalismul desemnează ideologii şi politici in actu, termenii multiculturalitate şi interculturalitate se aplică, primul, coexistenţei mai multor culturi, iar cel de al doilea, schimburilor dintre culturile coexistente.

Cât despre pluriculturalism, sinonim perfect cu multiculturalitatea şi multiculturalismul, este folosit de obicei în asociere cu plurilingvism, care, prin contaminare, a determinat substituirea lui multi- cu pluri-. Ipoteza este întărită de constatarea că în vecinătatea lui multilingvism apare multiculturalism, nu pluriculturalism.
Cu multi- sau pluri- înainte, cu -ism sau -itate drept terminaţie, important este ca diversitatea culturilor să dăinuiască, pentru ca un al doilea Turn al Babilonului să nu se mai ridice şi să nu mai fie necesară intervenţia divină pentru a amesteca din nou limbile.

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.

Cuvinte-cheie: misterele cuvintelor, multiculturalism, interculturalism, multiculturalitate, interculturalitate, pluriculturalism, , multilingvism, plurilingvism, Turnul Babilonului

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-română al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Fărâmiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi. Are un nepot.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.11.2010

 
Cuvinte cheie:
Multiculturalism
, interculturalism

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide