Ziarul de Duminică

Cartea care a generat o mişcare/ de Ziarul de duminică

Cartea care a generat o mişcare/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

22.07.2016, 00:07 239

Robert Baden-Powell

Cercetaşii

Editura Integral

Traducere de Ion I. Onu. Cuvânt-înainte de acad. Dan Berindei. Prefaţă de dr. ing. mat. Marian Staş.

Au trecut o sută de ani de la începuturile cercetăşiei în România. Unul dintre animatorii acestui proiect a fost generalul Grigore Berindei (bunicul academicianului Berindei, care scrie un cuvânt-înainte la ediţia cărţii ce reproduce întocmai ediţia din urmă cu un veac). „Aş dori ca, citind această carte, să înţelegem principiile după care s-au ghidat generaţiile de atunci, dar, mai cu seamă, să descoperim împreună ‒ cercetaşi, părinţi, educatori, copii şi adulţi ‒ că cercetăşia în forma ei tradiţională poate fi actuală şi să inspire prin mesajul ei puternic de educaţie prin aventură.”, scrie acad. Dan Berindei, preşedinte de onoare, Asociaţia Cercetaşilor Tradiţionali din România.

Cercetaşii români sunt urmaşii lordului Baden Powell care, în urmă cu 108 ani, a publicat Scouting for Boys, un cod ideologic şi moral care îi educa pe tinerii din acea vreme. În România mişcarea a fost adusă de profesorul Gheorghe Munteanu Murgoci, iar asociaţia Cercetaşii României a luat fiinţă în anul 1913.

Cercetaşii sunt organizaţi ca-n armată, poartă uniformă, au eşarfă şi însemne. Fiecare cercetaş face o promisiune solemnă şi respectă cele 10 porunci. Printre acestea: să fii bun, empatic, generos, să-l ajuţi pe cel de lângă tine şi mai presus de toate să respecţi natura. Cercetaşii sunt împărţiţi pe grupe de vârstă şi patrule, pe zone şi tipuri de activităţi. Grupele sunt lupişorii, temerarii, exploratorii şi seniorii.

Fiecare ramură de vârstă are o eşarfă. Lupişorii au culoarea galbenă, temerarii verde, exploratorii albastră, iar liderii mov. Din uniformă face parte şi cămaşa de cercetaş.

În România cercetăşia are o lungă istorie. Printre cei mai de seamă cercetaşi se numără Majestatea Sa Regele Mihai, Ecaterina Teodoroiu, principesa Ileana a României, Mircea Eliade şi Ion Raţiu. Casa Regală patrona cercetăşia. În 1937 s-a desfiinţat. Ulterior au fost Straja ţării, pionierii, UTC-iştii. Ei au folosit elemente din mişcarea cercetăşească, dar au fost mişcări politice. Cercetăşia a reapărut după ’89 şi s-a dezvoltat. Are peste 4.000 de membri în 37 de judeţe.

„Pledoaria distinsului general britanic este, în fond, despre cercetăşie ca despre o excepţională Şcoală de Valori şi Caractere, în care educaţia non-formală are rolul prevalent. Argumentul său are dimensiuni strategice, legând cauzal civismul cetăţenilor de mărirea ori decăderea oricărei naţii, după cum ea, naţia, are grijă să-şi crească fiii şi fiicele ca pe viitori adulţi curajoşi, patrioţi, integri, ori, dimpotrivă, nepăsându-i, să-şi lase odraslele de izbelişte, laşe, obediente, slabe, corăbii triste rătăcind în derivă, cu busola valorilor făcută ţăndări. Mesajul cărţii este cât se poate de adevărat şi dur, deopotrivă: dacă valori nu sunt, nimic nu e, şi totul devine formă fără fond.” (dr. ing. mat. Marian Staş, MPA, Preşedinte, Asociaţia Clubul Liderii Mileniului Trei)

„Cercetăşia a urmat cartea. Este unul dintre puţinele cazuri, dacă nu chiar singurul caz din istoria omenirii, în care o carte a generat o mişcare.” (prof. Elleke Boehmer, University of London)

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO