Ziarul de Duminică

Cartea de istorie

Cartea de istorie
12.03.2009, 22:09 66

 
 
George Pavel Vuza
 
Insemnarile unui procuror
 
Procuratura vazuta din interior
Editura Vremea
 
Cuvant incepator si ingrijirea editiei de Dan Tudor Vuza. Postfata de Dinu C. Giurescu: "Volumul apartine literaturii memorialistice si are o insemnatate cu totul aparte. Este un document al activitatii de procuror al Republicii Populare Romane, scris de o persoana de meserie, care a lucrat aproape trei decenii in cadrul instantelor judecatoresti si Procuraturii sau organelor Procuraturii (pentru a relua formularea Constitutiilor din 1952 si 1965). In felul sau, documentul este unic, pana in prezent. Indatorirea principala – mai ales ca prim-loctiitor al procurorului general – era sa asigure legalitatea, corecta aplicare a legii <prin constatarea si inlaturarea oricaror incalcari ale legii savarsite de catre organele, institutiile, intreprinderile economice si organizatiile de stat, de catre organizatiile cooperatiste sau obstesti, de catre functionari si cetateni.> Incalcarile erau numeroase, fie din incompetenta, fie prin presiunea factorului politic, fie chiar prin interventia aparatului judiciar".
 
 
Pierre du Bois
 
Ceausescu la putere
 
Ancheta asupra unei ascensiuni politice
Editura Humanitas
 
Profesorul si politologul elvetian specializat in relatii internationale a dorit sa cerceteze un moment crucial din dinamica interna a dictaturii staliniste de la Bucuresti – lupta pentru succesiunea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej si modalitatile prin care cel mai tanar membru al Biroului Politic al CC al PMR, secretarul cu cadrele, Nicolae Ceausescu, a reusit sa acapareze puterea absoluta. Traducere din engleza de Ioana Ilie. Cuvant inainte de Vladimir Tismaneanu si Cristian Vasile.
 
 
Vladimir Tismaneanu, Cristian Vasile
 
Perfectul acrobat
 
Leonte Rautu, mastile raului
Editura Humanitas
Punctele nodale ale biografiei politice a lui Leonte Rautu (n. Lev Oigenstein, 1910-1993) au coincis cu momentele cele mai dramatice din istoria comunismului romanesc. Rautu a fost exponentul unei traditii intolerant-dogmatice care si-a pus pecetea asupra evolutiei, ori mai precis spus al involutiei culturii romane in cele peste patru decenii de dictatura comunista. Intr-un interviu acordat unui politolog elvetian (unicul de acest gen pe care a acceptat sa-l dea), Rautu a declarat: „Romania comunista a fost in intregime construita dupa modelul sovietic". A uitat sa adauge ca el a fost arhitectul acestei constructii diabolice. Prin intensitatea obsesiva a actiunilor sale devastatoare, Rautu poate fi asemuit lui Andrei Jdanov, seful absolut al aparatului ideologic sovietic dupa 1945, un adevarat dictator cultural. Rautu a fost principalul arhitect al ideologiei de partid si al unei constructii diabolice puse in slujba indoctrinarii si inregimentarii - e vorba de Sectia de Propaganda si Agitatie, denumita ulterior Directia de Propaganda si Cultura. Avand aceste prerogative, a patronat numeroase campanii de linsaj mediatic. In 1949, cand rememora atacurile contra lui Arghezi, Leonte Rautu conchidea cu cinismul binecunoscut ca intelectualii si artistii „care sunt si astazi dusmani trebuie batuti fara mila. Pe Tudor Arghezi, care nici acum nu s-a schimbat, l-am desfiintat". Leonte Rautu si a sa Directie de Propaganda, sub diversele sale infatisari si indiferent de etapele comunismului romanesc, s-au ocupat cu combaterea activitatii intelectuale spontane, nedirijate, cu condamnarea formulei „arta pentru arta", vadind dispretul pentru libertatea intelectuala, libertate suprimata tocmai in numele unei noi libertati promise poporului.
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO