Dumitru Bǎdiţa din "Poeme prerafaelite" (Pontica, 2008)nu mai este cel din "Unghii foarte lungi şi cumsecade".Forma poemelor s-a mai ajustat, atmosfera e mai aerisitǎ. Poate cǎaici ar fi de gǎsit explicaţia cuvântului din titlu.
Cum se ştie, la origine, termenul "prerafaelitism" desemnaceea ce a fost inainte de moda lansatǎ de Madonele graţios-vânjoaseşi de copiii bucǎlaţi ai lui Rafael Sanzio. Bineinţeles, curentulnǎscându-se in secolul al XIX-lea, sǎgeţile erau aruncate impotrivamanierei şi a execuţiei incǎrcate, stufoase. Dar Dumitru Bǎdiţa nue prerafaelit pe urmele lui Dante Gabriel Rossetti, ci in felul luipropriu.
Mai intâi, este de remarcat fluenţa unei poezii incǎgrele: "e şi o bucurie a pielii când spaimele se resorb incorp/ incep serbǎri ale capilarelor susţinute cu nerv/ pǎrul ereplica filiformǎ a unui surâs pǎstrat/ inapoia buzelor/ mestecatuşor dezgustat apoi il inghit puţin câte puţin/ ca pe substanţaunui drops topit in salivǎ". Nimic aspru in acumularea aceasta decuvinte cu iz când expresionist, când absurd.
Urmeazǎ distihuri şi tristihuri inspirate, dinamice: "invingfǎrǎ sǎ fiu un ins puternic/ şi plǎcerea succesului/ dispareimediat", "ringul nostru: umbra capului/ unui al treilea adversar".Apoi alunecarea, uneori chiar prǎbuşirea, intr-un universcontemporan, tehnicizat şi mediatizat. Versurile incep sǎ pendulezeintre Pǎunescu şi V. Leac: "videoclipuri... unul tare", "oare ceviseazǎ/ condoleezza rice?". Urmeazǎ descrieri contrapunctate demeditaţii senzoriale. Una este o petrecere a motocicliştilor,vizionǎri de spoturi, amintiri despre lecturi din Cioran. Multedintre aceste spoturi par imaginate pe muzica melancolic-cinicǎ alui Leonard Cohen.
Noua imagisticǎ a lui Dumitru Bǎdiţa este infuzatǎ de media şide minireportaje, videoclipuri, scene de viaţǎ casnicǎ. Ceea ce nupoate decât sǎ fie imbucurǎtor, pentru cǎ a dispǎrut infatuareaartisticǎ. Dezabuzarea şi minimalismul sunt la ordinea zilei aici.Un decupaj revelator: "stau picior peste picior şi-l ascult pe un/parapsiholog american care susţine/ cǎ munţii noştri au fostcurbaţi spre vest in/urma acţiunii pneumatice/ a unor sclebţi deprin pǎrţile buzǎului// port ghete inalte şi blugii imi atârnǎpeste tǎlpi". Singura problemǎ e cǎ tehnica aceasta mai esteaplicatǎ de atâţia poeţi la ora actualǎ, incât e greu sǎ-i maidistingi. Poate cǎ poetul nostru se detaşeazǎ uşor datoritǎrafinamentului şi maturitǎţii scriiturii sale.
Volumul insǎ rǎmâne unul de trecere dinspre ceva insprealtceva. Şi poate de asta - din cauza lipsei de stil unitar - esteatât de viu. Bunǎoarǎ, iatǎ un poem postmodern pursânge: "zeii inlegendele olimpului sorb nectar// iguana pe animal planet inghitelǎcuste// gina pistol intr-o revistǎ pentru femei/ consumǎ ouǎtari// intr-un videoclip al minţii mele/ poetul citeşte://<<noul expresionism e hrǎnit aproape exclusiv/ de spasmeleimprecise ale fiinţei/ de un sentiment al atrocitǎţii imediate/ şial alienǎrii ireversibile>>/ (al. cistelecan, vatra,1-2-2007, târgu mureş)// şi se simte indestulat" (XII. foameaintegralǎ). Bulimia aceasta are totuşi feluri favorite, iaringredientele de bazǎ sunt poeţii. Cum se ştie, boala cea mai gravǎa scriitorului român din ultimii 20 de ani este scrisul despreconfraţi. Adicǎ un ermetism de nomenclator, cǎ doar cine ii maicunoaşte pe scriitori in ziua de azi? Adicǎ, din nou, poezie pentrupoeţi, cu aluzii, muşcǎturi şi plecǎciuni pe care le pricep celmult 50 de inşi: "cum au vǎzut cârligele atârnând/ peştii au sǎritla suprafaţǎ sǎ afle cine-i pe mal/ toţi l-au recunoscut pe v.Leac, pe t.S. Khasis". Poate ştiucile da, arǎdenii insǎ... Oricâtde cenaclist şi obsedat de consideraţii despre douǎmiism ar fiautorul, mi se pare nedrept sǎ-l bǎnuim de infumurare de breaslǎ.Din contrǎ, ironia lui finǎ umflǎ balonul vanitǎţilor de orice felpânǎ când acesta face poc!
Aşa imprǎştiate, asamblate din notaţii disparate, poemeleconţin tot felul de mici minunǎţii. Comparaţii vânjoase: "sǎ mǎ uitla vârfurile alpilor/ cei mai viguroşi molari ai europei". Ironiimixate cu autoironii menite sǎ dea de pǎmânt cu entuziasmeletehniciste: "gǎsesc pe net imaginea din satelit/ a satului debaştinǎ/ captatǎ intr-o zi de varǎ// au poate şi o pozǎ cu mine la12 ani/ m-am ascuns in hǎţiş/ cu fata din vecini". Dar sunt şipovestioare sǎteşti gen Sorescu, insǎ cu final buf, demitizator.Totul e o cacealma; nostalgia nu poate ignora acest lucru. Uneleziceri voit inteligente sunt doar facile: "vorbeşte lumea cǎ tuchiar ai ajuns sǎ conduci/ lumea". Alte poeme mai cǎ sunt impinsepânǎ in marginea dadaismului: "gleznele mǎ dor. mǎ plasez lângǎeşapamentul/ unei limuzine oprite la semafor// traversez o piaţǎ.aerisirea unui fast food/ imprǎştie in gang cǎldurǎ bunǎ./ plin degaze ca rusia flatulez. blugii reţin pentru/ o clipǎ dogoarea pestefesele ingheţate". Plictisealǎ, lehamite sau disperarea unuiumanist intr-o lume fǎrǎ ideal? Inclin spre ultima variantǎ.
Toatǎ aceastǎ poezie atât de plinǎ de lucruri este, in fond, omantrǎ, o repetiţie nǎucitǎ in incercarea de a obţine"armonia constitutivǎ". Dar ea nu mai este de gǎsit decât insubterana propriei fiinţe. Intr-un gest dostoievskian, poetul seingroapǎ in el insuşi: "peste tot/ conflicte care mǎ ţin/ pe dinafarǎ// noaptea cobor in capul meu/ ca intr-un subsol". Este exactatitudinea din Glossa eminescianǎ. Lumea e un bâlci, ocow parade sau frumuseţea bovinǎ a ambientului, de caretrebuie sǎ te detaşezi ca sǎ nu ajungi un cocoş din gips perafturile unei dughene unde se trage cu puşca dupǎchibrituri.
Un volum plin de miez pentru cine are rǎbdare sǎ dea la oparte cojile numeroase. Iar farmecul lui Dumitru Bǎdiţa vine dinfaptul cǎ, deşi dezamǎgit, el nu se acreşte, nu dǎ cu pumnul.Impunge doar cu degetul in coaste.
Felix Nicolau este conferenţiar universitar laFacultatea de Litere şi Limbi Străine a Universităţii "Hyperion" şila Universitatea Tehnicǎ de Construcţii din Bucureşti. A publicatcǎrţi de criticǎ şi teorie literarǎ (Anticanonice, Homoimprudens,Eroismul eminescian), un roman (Tandru şirece,) şi versuri (Bach, manele & Kostel, Salonul deinvenţii). Colaboreazǎla revistele Arca, Cuvântul,Luceafǎrul de dimineaţǎ, Steaua, Tomis, Ziarul de Duminicǎ.Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
