Joan Sales
Incerta glorie
Editura Meronia
Colecţia Biblioteca de literatură catalană. Traducere de Jana Balacciu Matei.
Manuscrisul acestei cărţi (distins de juriu cu Premiul Joanot Martorell), a fost declarat de cenzură „absolutamente IMPUBLICABLE. Es preciso PROHIBIRLA EN ABSOLUTO” (argumente: atac la morală, la dogmă), a putut vedea lumina tiparului în 1956 graţie, ironie! unui NIHIL OBSTAT i IMPRIMATUR – „nimic împotriva imprimării” – al arhiepiscopului Barcelonei. Romanul a fost primit mai degrabă cu rezervă, antagonismele din timpul războiului civil nu se atenuaseră, iar Sales era decis să nu spună decât adevărul său. Se va bucura însă de succes ediţia franceză, mult extinsă faţă de originalul catalan, publicată de Gallimard în 1962 (ediţia spaniolă a apărut în 1969), la recomandarea referentului editurii, pe atunci tânărului Juan Goytisolo. Ediţiile catalane dintre 1956 şi 1971 (în 1968 i-a fost acordat Premiul Ramon Llull, în 1970 Premiul oraşului Barcelona) au cunoscut continue modificări şi adăugiri.
Roman Ráž
Faust moare de două ori
Editura Cartier
Colecţia Biblioteca deschisă. Traducere de Lidia-Veronica Našincová. În anul 1967 a avut loc premiera piesei radiofonice Faust moare de două ori, pe care, după succesul din Cehoslovacia, au difuzat-o şi posturi din Canada şi Irlanda, Elveţia şi Germania. Autorul a rescris-o sub forma unui roman fascinant, care urma să apară în anul 1969. Dar din cauza aşa-ziselor idei subversive, n-a mai apărut atunci, ci abia în anul 2003. Romanul este un thriller politic model pe tema relaţiei dintre individ şi putere, dar în acelaşi timp şi un roman psihologic cu suspans.
Paul Tumanian
Manechine
Editura Institutul european
Colecţia Inorog. Cuvânt-înainte de Livia Iacob. Un volum de proze scurte dominate de o încărcătură memorialistică. „Ceea ce se descoperă, dincolo de limpezimea epicului şi provocările tematice ale textului, în volumul oferit acum de Paul Tumanian e tocmai înnăscutul talent de povestitor al autorului, harul pentru evenimenţial, pentru broderia uneori barocă, alteori postmodernă a poveştii, care se alcătuieşte pe măsură ce se destramă şi se destramă pe măsură ce se alcătuieşte. Asemenea propriei memorii care, străpunsă de gheara melancoliei, le aduce la lumină din noianul de fragmente disparate ce o recompun tocmai pe acelea care i-au creionat şi decis identitatea auctorială.”(Livia Iacob)
Rodica Ojog Braşoveanu
Minerva se dezlănţuie
Editura Nemira
Colecţia: Suspans. Un roman de spionaj în care cuceritoarea Minerva Tutovan intră în acţiune. Un roman din seria Minerva Tutovan despre o capcană, o partidă de cărţi, un vals, un om gri, o spargere şi un asasinat. Minerva Tutovan este o femeie atipica. Extrem de inteligentă, foarte puţin atractivă şi cu un incredibil spirit de observaţie, se simte foarte bine în propria piele. Umorul specific romanelor Rodicăi Ojog Braşoveanu este obţinut în această serie nu numai din situaţiile în care este pusă Minerva - şi originalele ei reacţii - dar şi din cuplul pe care îl face cu locotenentul Dobrescu. Aici are de rezolvat un nou puzzle fascinant.
Gabriel Garcia Marquez
Funeraliile Mamei Mari
Editura RAO
Traducere din limba spaniolă de Tudora Şandru Mehedinţi. Opt povestiri, publicate toate în 1962. „Vreme de mulţi ani, Mama Mare garantase pacea socială şi concordia politică în imperiul său, în virtutea celor trei cufere cu buletine electorale false care făceau parte din patrimoniul ei secret. Slujitorii bărbaţi, protejaţii ei şi dijmaşii, majori sau minori, exercitau nu doar propriul drept de sufragiu, ci şi pe cel al alegătorilor morţi de un secol. Ea reprezenta predominarea puterii tradiţionale asupra autorităţii trecătoare, supremaţia de clasă asupra plebei, transcendenţa înţelepciunii divine asupra improvizaţiei muritoare. În vremuri paşnice, voinţa ei hegemonică înfiinţa şi desfiinţa slujbe bănoase şi sinecuri şi veghea la bunăstarea asociaţilor chiar dacă, pentru asta, trebuia să recurgă la vicleşuguri sau la fraudă electorală. În vremuri furtunoase, Mama Mare a contribuit în secret să-şi înarmeze partizanii şi le-a ajutat în public pe victimele acestora. Zelul acela patriotic o acredita pentru cele mai înalte onoruri.”
Alessandro Baricco
City
Editura Univers
Seria de autor Alessandro Baricco. Traducere de Patricia Rădulescu. Alessandro Baricco (n. Torino,1958) a publicat primul roman, Castele de mânie, în 1991, pentru care a primit Premio Campiello şi Prix Medicis Etranger (1995). Romanele Mătase şi Fără sânge l‑au consacrat ca fiind unul dintre cei mai traduşi scriitori italieni contemporani, ajungând pe primele locuri în topurile de bestsellers din Italia şi Franţa. „City”, spune Baricco, „e clădită ca un oraş, ca ideea unui oraş. Mi‑am dorit ca titlul să exprime asta. Şi chiar o face. Poveştile sunt cartiere, personajele sunt străzi. Restul e timp care trece, sete de a rătăci şi nevoie de‑a privi. Am călătorit preţ de trei ani prin City. Dacă vrea, cititorul poate să meargă pe urmele mele. E lucrul cel mai frumos, dar şi cel mai greu din orice carte: Poţi oare parcurge drumul făcut de altcineva? În ceea ce priveşte personajele – străzile –, e câte puţin din toate. Avem un uriaş, un mut, un frizer care în zilele de joi tunde oamenii pe gratis, un general, câţiva profesori, copii care bat mingea, un puşti de culoare care trage la coş şi nimereşte de fiecare dată. Astfel de oameni.“
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
