Ziarul de Duminică

Cărţile lui Florian Bichir/ de Ziarul de duminică

Cărţile lui Florian Bichir/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

22.01.2015, 23:55 189

Născut în 1973, Florian Bichir este istoric, doctor în teologie, doctorand în ştiinţe politice, membru al CNSAS şi autor a 20 de volume. Pe ultimele două, apărute la Editura Militară le prezentăm în acest număr al Ziarului de duminică.

 

Pamfil Şeicaru. Un condei de geniu, strivit între două date: 23 august 1944-23 august 1976

Cuvânt-înainte de Ion Cristoiu. Prefaţă de comandor dr. Marian Moşneanu: „Florian Bichir este credibil nu numai prin prisma scrierilor sale apreciate, premiate şi comentate, ci şi prin faptul că valorifică surse inedite, până mai ieri inaccesibile cercetătorilor. Aşa cum autorul a făcut deja public, Pamfil Şeicaru are în Arhiva Consi­liului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) mai multe dosare, inclusiv cel deschis de Siguranţă şi cel penal. Cel mai interesant ni se pare dosarul său personal, provenit de la Serviciul de Informaţii Externe (SIE), o lectură pasionantă care se întinde pe nu mai puţin de şase volume.

Prin lucrarea de faţă, Florian Bichir lămureşte câteva aspecte rămase până acum învăluite în mister: graţierea lui Şeicaru la solicitarea lui Nicolae Ceauşescu şi vizita incognito pe care acesta o efectuează la invitaţia şi sub protecţia Departamentului de In­formaţii Externe (DIE) Ia Bucureşti, în august 1976.”

„Din acest punct de vedere – concluzionează Florian Bichir –, putem să ne întrebăm citito­rii dacă  Pamfil Şeicaru, în relaţia sa cu structurile de infor­maţii ale statului român, nu s-a încadrat în ceea ce numim îndeobşte interesul naţional. Credem că antisovietismul său, cât şi mişcarea de independenţă faţă de Kremlin a Bucureştiului au fost hotărâtoare în decizia sa. La acestea se adaugă, ce-i drept, şi repulsia faţă de exilaţii români. Frica de ruşi, de parcă urma butada lui Take lonescu – «Rusia ne este un duşman natural» –, l-a aruncat fără îndoială în braţele puterii de la  Bucureşti. Însă aşa cum am arătat în paginile anterioare, Pamfil Şeicaru a rămas toată viaţa un anticomunist, chiar dacă nu a ezitat să-i laude pe unii lideri comunişti. În plus, colaborarea sa – fără a forţa nota sau a-1 disculpa total pe Pamfil Şeicaru – aduce cu relaţia dintre un scriitor şi  editorul său. Îţi ofer volumul X, cât dai, asta da, se poate tăia, asta nu...

În concluzie, dincolo de elucidarea enigmei generate de vizita sa la Bucureşti şi, nu în ultimul rând, de resorturile mai mult sau mai puţin morale deduse din colaborarea cu Securitatea, Pamfil Şeicaru rămâne, după umila noastră părere, cel mai mare jurnalist pe care l-au dat vreodată aceste plaiuri!”

 

Corsarii uitaţi ai adâncurilor: Delfinul, Rechinul, Marsuinul

Cuvânt-înainte de comandor dr. Marian Moşneanu, şeful Serviciului Istoric al Armatei.

Nu multă lume ştie că România a fost una dintre puţi­nele ţări care, în perioada interbelică şi în cel de-al Doilea Război Mondial, au avut în dotare submarine. În cursul marii conflagraţii care a pârjolit întreaga Europă, româ­nii au participat la campania navală împotriva URSS nu doar pe Marea Neagră, ci şi pe sub ea. Trei submarine – „Delfinul”, „Rechinul” şi „Marsuinul” – s-au acoperit de glorie în luptele duse în adâncuri. Cu urechile ciulite la grenadele care explodau lângă ei, submariniştii români au fost prezenţi pe coastele Turciei, la intrarea în Bosfor, la Sevastopol, la Kerci şi Ialta, dar şi la Batumi, în Georgia actuală. Eroismul submariniştilor a fost evocat de scriitorul Constantin Virgil Gheorghiu, care a participat la blocada navală a Crimeei şi Caucazului, îmbarcat ca reporter de război pe submarinul „Delfinul”, şi care a publicat, după încheierea misiunii, volumul de reportaje Cu submarinul la asediul Sevastopolului. Desigur, nu întâmplător, la pre­siunea sovieticilor, după Tratatul de Pace de la Paris din anul 1947, România nu mai avea voie să deţină astfel de arme. Oricum, imediat după 23 august 1944, cele trei sub­marine româneşti au fost confiscate de sovietici, care le-au folosit până în anii '50. Numai „Delfinul” a fost retrocedat, doar pentru a fi dezmembrat de autorităţile comuniste de la noi.

 „Florian Bichir – scrie prefaţatorul – reuşeşte să reconstituie şi să reevalueze epopeea  submarinelor româneşti (…) Sunt silit să recunosc deschis faptul că civilul Florian Bichir i-a readus, discret dar ferm, pe comandorii Victor Voinescu, Corneliu Lungu, Constantin Costăchescu, Grigore Ciolac şi Nicolae Ţurcanu, cu submarinele şi echipajele lor de «cufundaci» temerari, în linia întâi a istoriografiei militare.”

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO