Pe lista cuprinzând casele anumitor personalităţi, cele aparţinând reprezentanţilor mediului artistic nu sunt prea numeroase, ceea ce se explică prin posibilităţile materiale reduse de care aceştia dispuneau.
Totuşi, între cei care şi-au atribuit numele unei case sunt şi unii dintre cei mai marcanţi reprezentanţi ai acestui mediu, desigur alţii lipsind, trebuind să se mulţumească cu situaţia de chiriaşi, marcată în plăcile memoriale aflate pe imobilele în care au locuit, uneori perioade destul de îndelungate aşa cum vom avea ocazia atunci când ne vom ocupa de aceste mărturii ale memoriei.
Nu putem decât să regretăm că puţine dintre imobilele care au aparţinut unor artişti au avut şansa să devină „case memoriale”. Dar chiar dacă nu au dobândit aceste statut, uneori datorat contextului şi generozităţii urmaşilor, casele aparţinând reprezentanţilor mediului artistic au constituit de la început şi o lungă perioadă de vreme, căreia i-a pus capăt perioada comunistă, adevărate „focare culturale” pe harta Bucureştilor. Este de ajuns să amintim exemplul „Casei Lipatti”, unde Dinu îşi încânta asistenţa cu interpretările sale. Desigur, un rol similar l-a jucat şi casa în care a locuit George Enescu sau cea care a aparţinut Cellei Delavrancea.
Muzicieni, compozitori
– Casa Flechtenmacher, bd. Ferdinand I nr. 15, 1897
Alexandru Adolf Flechtenmacher (1823-1898), compozitor, violonist, dirijor şi pedagog
– Casa Dimitrie Cuclin, str. Lupu Dionisie nr. 74, sec. XIX
Dimitrie Cuclin (1895-1978), compozitor, muzicolog, filosof, scriitor.
– Casa Theodor Rogalschi, str. g-ral Gheorghe Manu nr. 31, sfârşitul sec. XIX – prima jumătate a sec. XX
Theodor Rogalski (1901-1954), compozitor, dirijor şi pianist român.
– Casa Lipatti, bd. Lascăr Catargi nr. 12, 1902
Dinu (Constantin) Lipatti (1917-1950), pianist, compozitor şi pedagog român. Valentin Lipatti (1923-1999), diplomat, scriitor. Construită de Petre Antonescu, clădirea se înscrie în liniile eclectismului, accentele principale fiind de origine barocă. Ancadramentele ferestrelor şi portalul intrării sunt elegant decorate cu elemente vegetale. Odinioară, pereţii erau decoraţi cu lambriuri din lemn sau acoperiţi cu mătase pe schelet de lemn. Salonul avea o mică estradă, unde era amplasat pianul, la care adolescentul Dinu Lipatti repeta, compunea sau dădea concerte. Se păstrează sobele, ancadramentele uşilor, decoraţia plafoanelor şi, parţial, mobilierul original încastrat.
– Casa Chiriac, str. Mircea Vulcănescu nr. 117, sfârşitul sec. XIX – prima jumătate a sec. XX
Mircea Chiriac (1919-1994), compozitor, profesor la Conservator.
– Casa Cella Delavrancea, str. Mihai Eminescu nr. 151, sec. XX
Cella Delavrancea, pianistă şi scriitoare (1887-1991), fiica lui Barbu Ştefănescu Delavrancea. În momentul de faţă aici funcţionează un restaurant.
– Casa Theodor Rogalski, str. g-ral Gheorghe Manu nr. 31, sec. XX
Theodor Rogalski (1901-1954), compozitor, dirijor şi pianist, nume de referinţă pentru evoluţia culturii muzicale româneşti din prima jumătate a secolului XX.
– „Muzeul memorial George Enescu”, Calea Victoriei nr. 141
George Enescu (1881-1955), compozitor, violonist, pedagog, pianist şi dirijor român, considerat cel mai important muzician român. Imobilul în care a locuit George Enescu împreună cu soţia sa sa, Maruka Cantacuzino, proprietara Palatului cu acest nume, în perioada 1945-1946, se află în spatele corpului central, la el ajungându-se pe una dintre cele mai impunătoare scări ale oraşului. Spre deosebire de încăperea soţiei sale, camera lui George Enescu este modestă ca dimensiuni. După placa aflată la intrare, acestei clădiri i s-a atribuit numele de „Muzeul memorial George Enescu”
Actori
– Casa Eliad, bd. Mircea Vodă nr. 5, 1863
Sandu Eliad (1899-1979), regizor şi gazetar. A activat la Teatrul Evere din Bucureşti. Clădirea, aşa cum arată astăzi, a fost realizată în etape începând din secolul al XVIII-lea. Numele sub care este cunoscut imobilul astăzi provine de la Athanasie Eliad, preşedintele Clubului Hipic Român, cel care a cumpărat proprietatea în perioada 1862-1863. Începând cu anul 1975 clădirea a devenit Casa de Cultură a Sectorului 3. Imobilul păstrează aproape toate elementele caracteristice unei case boiereşti.
– Casa V. Maximilian, str. Sfântul Elefterie nr. 54, sfârşitul sec. XIX – prima jumătate a sec. XX
Velimir Maximilian (1882-1959), actor român. S-a impus de timpuriu în roluri variate, de operetă, comedie şi dramă.
– Casa Constantin Tănase, str. Puţul cu Plopi nr. 10, prima jumătate a sec. XX
Constantin Tănase (1880-1945), actor, celebru cupletist român, a fost o figură importantă în teatrul de revistă românesc. La un moment dat, imobilul a fost scos la vânzare.
– Casa Maria Filotti, str. Vasile Pârvan nr. 12, 1928
Maria Filotti (1883-1956), actriţă şi directoare de teatru. În casa în care a locuit actriţa, proiectată după planurile arhitecţii I.D. Berindei şi I.I. Berindei, se află organizată Colecţia Memorială „Maria Filotti”.
– Casa memorială Nottara, bd. Dacia nr. 105, 1931
Constantin Nottara (1859-1935), actor, Constantin C. Nottara (1890-1951), compozitor. Devine muzeu în 1956 când soţia compozitorului Constantin C. Nottara donează clădirea Muzeului de istorie a oraşului Bucureşti. În apartamentul de la parterul imobilului este ilustrată prin documente şi obiecte viaţa şi activitatea lui C.I.Nottara ca actor, regizor, director de scenă, profesor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
