Potrivit istoricului Ion Bulei, încă de la sfârşitul secolului XIX, casele celor înstăriţi începeau să marcheze imaginea oraşului.
Într-adevăr, odată cu intensificarea vieţii comerciale şi financiare în România modernă, peisajul Bucureştilor s-a îmbogăţit nu numai cu clădirile unor mari magazine şi bănci, ci şi cu casele proprietarilor lor, unele, potrivit posibilităţilor materiale de care dispuneau aceştia, cu un aspect arhitectonic impunător.
- Casa Monteoru Calea Victoriei 115, 1887
Grigore Constantinescu-Monteoru (născut Grigore Stavri) (1831-1898), om de afaceri şi politician român de origine greacă, îmbogăţit din exploatările de petrol de la Sărata Monteoru. A făcut politică liberală. Casa a fost renovata între anii 1887-1889 de arhitecţii Ion Mincu şi Nicolae Cuţarida care au refăcut interioarele în stil eclectic francez, cu plafoane în stuc pictat, cu lambriuri şi a fost amenajată scara monumentală. În 1945 casa a intrată în posesia Asociaţiei române pentru strângerea legăturilor cu Uniunea Sovietică (ARLUS), iar, în 1948, a fost naţionalizată. Din 1952 a fost sediul Uniunii Scriitorilor din România. În 1997, Primăria Municipiului Bucureşti dădea casa în folosinţă acesteia pentru o perioadă de 49 de ani. În aprilie 2010, Tribunalul Bucureşti a decis ca imobilul să fie restituit în natură de Uniunea Scriitorilor moştenitoarelor familiei Monteoru.
- Casa Ev. si H. Gheorghieff, str. Vasile Lascăr 32, 1890
Fraţii Gheorghieff, bancheri celebri in secolul XIX , au finanţat parţial Războiul de independenţă. Faţada casei, denumită şi „Hanul polonez”, este realizată în stil eclectic cu elemente decorative clasice.
- Palatul Bragadiru, Calea Rahovei nr. 147-153, 1894
Istoricul imobilului denumit şi „Colosseum” începe la mijlocul anilor 1800. Întregul domeniu purta numele Bragadiru, aparţinând omului de afaceri Dumitru Marinescu Bragadiru, proprietarul celei mai mari fabrici de bere din Bucureşti. Planurile palatului aparţin arhitectului austriac Anton Shuckerl. Concepţia arhitecturala este eclectică cu un repertoriu decorativ bogat. După naţionalizare a devenit Casă de cultură, iar, după 1989, a fost retrocedat familiei.
- Casa Crissovelloni – Cantacuzino, str. g-ral C-tin Budisteanu, nr. 15, sf. sec. XIX
Crissovelloni este una din cele mai vechi familii de bancheri din România.
- Fosta casă Popp şi Bunescu, Calea Moşilor nr. 122, sf. sec. XIX
Proprietari ai unei reţele de magazine unde se găseau produse alimentare fine.
- Casa Bercovici, Calea Moşilor nr. 128, sf. sec. XIX
Proprietar de bancă.
- Casa Hagi-Theodoraky, Şos. Kiseleff nr. 57, sf. sec. XIX
Gheorghe Hagi-Theodornky, mare comerciant. Clădirea, în stil neoromânesc, cu un gard monumental, a fost construită după planurile arhitectului I Dobrescu (1826-1934).
- Casa Oteteleşanu, Str. Biserica Amzei nr. 21-23, sf. sec. XIX
Ioan (Iancu) Oteteleşanu (1795-1876), mare bogaş, concesioar al exploatării salinelor statului, ministru al Comerţului şi de Finanţe.
- Casa bancherului Hermann Speier Str. Batiştei nr. 24A, 1900
Palatul H. Speier este o cunoscut şi sub denumirea de Casa Marmorosch Blank. Proprietarul, Herman Speier, a apelat la celebrul arhitect Louis Blanc pentru a realiza o construcţie elegantă, stil Ludovic al XV-lea. Arhitectul s-a ocupat şi de decoraţia interioară a locuinţei, din care au mai rămas lustre, policandre, şemineuri cu feronerii, tapetul din mătase, dar şi patru picturi de mari dimensiuni. Arhitectul Blanc a apelat la colegul său Ion D. Berindei, pentru a construi, în curtea vilei, grajduri pentru caii proprietarului. Imobilul a avut mai mulţi proprietari printre care şi Banca Marmorosh Blank, , din al cărei consiliu de administraţie făcea parte şi Herman Speier. Această clădire a suferit modificări radicale, aici funcţionând în prezent un institut de învăţământ superior.
- Casa Sava Şomănescu, str. C. A. Rosetti nr. 35, 1900
Sava Şomănescu (m. 1916), proprietar funciar, preşedinte al Societăţii Agrare. Casa atrage atenţia nu numai prin dimensiunile ei, are o bogata decoraţie a faţadelor. În interior, plafonul dormitorului şi pereţii holului central au pictura realizată în stil Secession. A fost cumpărată de omul politic George G. Mironescu (1874-1949), fost prim ministru al României. Azi, casa Şomănescu găzduieşte sediul Ambasadei Vietnamului.
- Casa Oprea Soare, Str. col. Poenaru Bordea , 1914
Dumitru Oprea Soare a fost unul dintre cei mai bogaţi comercianţi din Bucureşti. Imobilul este creaţia arhitectului Petre Antonescu, în stil neoromânesc.
- Casa Constantin Vasiliu- Bolnavu, str. C. A. Rosetti 36, 1920
Constantin Vasiliu-Bolnavu, industriaş. După ce aici s-a aflat Policlinica „Prof. dr. loan Cantacuzino”, în momentul de faţă este sediul unei bănci.
- Casa Ion Buşilă, str. Rabat nr. 1, sec. XX
Constantin D. Buşilă (1877-1950), economist, industriaş şi ministru. Proiectul aparţine arhitectului Duiliu Marcu.
Fotografiile de actualitate aparţin autorului
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
