Confruntările armate cărora a trebuit să le facă faţă România încă de la dobândirea Independenţei şi în cursul secolului XX au dus la afirmarea unui corp de elită al oştirii, ofiţeri, generali şi mareşali.
Unii dintre ei au jucat un rol important şi în viaţa politică şi cea culturală.
În acelaşi timp, au dovedit preocuparea pentru aspectul caselor pe care le-au locuit, proiectele unora dintre ele fiind realizat de arhitecţi reprezentativi ai epocii.
- Casa Florescu – Manu, Calea Victoriei nr. 192, 1843
Prima variantă a casei datează de la începutul secolului XIX, terenul aflându-se în posesia lui Ioan Faca. În 1827, clucerul Faca i-a făcut-o cadou fiicei lui Ecaterina (1809-1853), atunci când aceasta s-a căsătorit cu marele ban Mihai Ghica (1794-1850), printre altele fost ministru de Interne al Ţării Româneşti. Primul născut al celor doi a fost Dora d'Istria. Următorii proprietari ai casei au fost marele logofăt Alexandru Florescu care a refăcut casa în 1843, dându-i în mare măsură aspectul actual, în stil neoclasic, şi Dimitrie Ioanidi. Din 1868 casa ajunge în posesia generalului Gheorghe Manu (1833–1911), fost prim ministru (1889-1891), primar al Bucureştilor (1873-1877), ministru de Război în vremea Principatelor şi a Regatului, comandant de divizie în Războiul de Independenţă. În martie 1948, Constantin G. Manu a donat Ministerului Artelor imobilul, precum şi tablouri, cărţi rare şi mobilier. În 2002, actul de donaţie a fost declarat nul, imobilul intrând în posesia lui Şerban Alexandru Manu.
- Casa general Arion, Bdv. Lascar Catargiu nr. 15, 1885
Generalul Eracle Arion ( 1838 - 1903) a condus, la sfârâitul secolului al XIX-lea, Serviciul Pirotehnic al Armatei Române. Imobilul, proiectat de arhitectul Ion Beindei, are o structura de zidărie portantă , planşee din lemn si şarpanta .
- Casa căpitan Alexandru Ionescu, str. Corbeni nr. 3, înainte de 1895
Imobilul este realizat în stil eclectic.
- Casa general Budişteanu, Bdv. Regele Ferdinand, 1897
Constantin Budişteanu (1838-1911), politician şi general român.
- Casa generalului Teodorescu, str. Biserica Amzei, nr. 9 , înainte de 1898
Constantin Teodorescu, general în timpul Războiului balcanic. Ulterior casa a intrat în posesia Mariei general Dimitrescu (n. Mihăescu), celebră în Bucureşti sub numele de „Miţa Biciclista” pentru viaţa extravagantă şi luxoasă pe care o ducea. Casa a fost renovată în 1910 de arhitectul N. Mihăescu în stil neobaroc, cu tonuri de Art Nouveau, ornamentată cu balcoane si basoreliefuri cu heruvimi, lei si cupidoni.
- Casa Holban, str. Nicolae Filipescu nr. 32, sf. sec. XIX
Ştefan Holban (1669-1939), general, participant la Primul Război Mondial. Aici a locuit istoricul Maria Holban (1901-1991)
- Casa Boteanu str. Boteanu, sec. XX
Emanoil Boteanu (1836-1897) general care a deţinut funcţia de comandant al Flotilei Române (1867).
- Casa Amiral Vasile Urseanu Bdv. Lascar Catargiu nr. 21, 1908-1910
Vasile Urseanu (1848-1926), amiral român, fondator al Observatorului Astronomic Popular din Bucureşti, , azi Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Casa a fost construită după planurile arhitectului Ion Berindei. După decesul amiralului, văduva sa, Ioana Urseanu, a donat imobilul primăriei Bucureşti contra unei rente viagere. O vreme, Primăria a decis adăpostirea aici a unei pinacoteci.
- Casa Radu Rosetti, str. Mihail Moxa, nr. 3-5, 1909
Radu R Rosetti (1853-1926), scriitori, istoric, politician. Proiectul a aparţinut arhitectului Nicolae Ghica –Budeşti, fiind realizat în stil neoromânesc. Clădirea este în prezent sediul Centrului pentru Studii in Arhitectura.
- Vila comandor Alexandru Cătuneanu, Bd. Dacia, 1915
Alexandru Cătuneanu, specialist hidrograf, a condus prima cercetare pentru lucrări hidrografice la Dunăre şi la Mare începută în anul 1897. Casa este construită în stil neoromânesc, după proiectul arhitectului Paul Smărănrescu. Este remarcabilă prin bogata decoraţie interioară cu pardoseală de mozaic.
- Casa Averescu Str. Lupu Dionisie nr. 68, sf. sec. XIX
Alexandru Averescu (1859-1938), mareşal al României, comandantul Armatei Române în timpul Primului Război Mondial, prim-ministru în trei cabinete separate, membru de onoare al Academiei Române.
- Casa Constantin Blaremberg, str. Batiştei nr. 15
Constantin Blaremberg (1838-1886), colonel, fost aghiotant regal. Actualul sediu al Casei de Cultură „Friedrich Schiller”.
- Casa Macca, Str. Henri Coanda nr. 11, sf. sec. XIX
Ridicată de colonelul Petre Macca de origine armeană, remarcat în Războiul pentru Independenţă în luptele de la Plevna. Imobilul este construită după planurile arhitectului Jean Berthet în stil eclectic cu influenţe baroce. Se remarca prin decoraţia fastuoasă exterioară şi interioară. De o parte şi de alta a intrării doi atlanţi susţin balconul de la etaj. Înăuntru, scara care urcă spre hall-ul împodobit cu picturi. Prin eforturile lui Nicolae Iorga devine sediul muzeului de arheologie, ulterior sediul Institutului de arheologie „Vasile Pârvan”. În momentul de faţă imobilul este în stare de degradare.
- Casa Cihoski, Bdv. Dacia 76-78, prima jum. sec. XX
Henry Cihoski, general, implicat în „Afacerea Skoda”
- Casa Candiano Str. Rabat nr. 19, 1911
Alexandru Candiano-Popescu (1841-1901), avocat, ziarist şi general al armatei române, iniţiatorul mişcării republicane antidinastice din 20 august 1870. Ulterior a devenit aghiotant regal.
- Casa Mihail Foişoreanu, Str. lt. Mihail Foişoreanu nr. 56, sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX
Mihail Foişoreanu, locotenent în armata română.
- Casa gen. David Praporgescu, str. David g-ral Praporgescu, sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX
David Praporgescu (1856-1916), general, erou al Primului Război Mondial.
- Casa Prezan , Str. I. L. Caragiale nr. 2, sec. XX
Constantin Prezan (1861-1943) unul dintre mareşalii României, erou al Primului Război Mondial.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
