Maria Georgescu
Cavalerişti români la Saumur
Editura Militară
Cuvânt-înainte de locotentent-colonel Christophe Midan, ataşat militar pe lângă Ambasada Franţei din România. Cooperarea franco-română, ce cunoaşte în prezent o revigorare remarcabilă prin voinţa comună a ambelor ţări dar, din păcate, şi ca urmare a tensiunilor internaţionale, este o realitate vie aproape bicentenară. Într-adevăr, cel puţin până în 1940, este de remarcat continuitatea reală a schimburilor bilaterale începute în epoca regulamentelor organice, a căror paternitate rusă ascunde de fapt un bogat substrat francez. Dacă misiunile militare conduse de Lamy sau Berthelot au reţinut cu temei atenţia unui număr mare de autori, nu trebuie omis faptul că ele integrează, aprofundează şi continuă o influenţă mai profundă, de lungă durată: aceasta este rezultatul schimburilor doctrinale şi al prezenţei militarilor la studii în ţara parteneră. Urmând linia directoare a lucrării de faţă, voi schiţa o prezentare succintă a influenţei franceze asupra armatei române, fără a aborda influenţele reciproce, şi voi restrânge intervenţia mea doar la perioada 1830-1940.
Volumul are la final un capitol V, Destine, extraordinar documentat şi ca valoare. O sută de pagini de informaţii detaliate, inlcusiv fotografii, despre comandanţi de prestigiu, instructori de elită şi călăreţi de legendă, ofiţeri de stat-major, adjutanţi domneşti/regali şi cariere irosite.
Nicolae Vătămanu
Catastih de bucureştean
Editura Vremea
Din seria volumelor din colecţia Planeta Bucureşti, care îndeamnă la o plimbare pe străzile Capitalei, pentru a descoperi locuri de mult uitate. Un catastih în care Nicolae Vătămanu a adunat nenumărate amănunte pitoreşti, folositoare şi plăcute inimii oricărui bucureştean, de baştină sau de adopţie: despre case care au fost şi case care au mai rămas, despre oameni care au trăit în Bucureşti şi care au fost uitaţi sau oameni a căror amintire a dăinuit până în zilele noastre, despre întâmplări vesele şi triste, care au lăsat urme în istoria oraşului sau care s‑au pierdut în negura timpului. Toate formând o zestre de amintiri care împlinesc figura adevăratului bucureştean de ieri şi chiar de astăzi. Căci ce altceva este un om decât înmănuncherea tuturor amintirilor şi faptelor, decât felul de a privi viaţa moştenit de la strămoşi?
Un mare iubitor al Bucureştilor. Un cercetător atent care s-a aplecat cu dragoste asupra documentelor şi care ne povesteşte cu farmec despre oraşul pe care îl iubim cu toţii. Nicolae Vătămanu s-a născut la 29 noiembrie 1897. A murit în Bucureşti, într-un bloc prăbuşit la cutremurul din 1977. A fost un doctor cunoscut. A scris numeroase şi valoroase cărţi despre istoria universală a medicinii. A făcut mii de fotografii în Bucureşti, a scris cărţi despre oraşul lui. Fotografiile s-au pierdut la cutremur. Au rămas volumele cu povestiri despre lumea, locurile şi obiceiurile de altădată din Bucureşti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
