Ziarul de Duminică

Cazaci, războaie, geopolitică/ de Ziarul de duminică

Galerie foto

Galerie foto

Autor: Ziarul de Duminica

03.03.2016, 23:52 200

Mihai Tiuliumeanu

Cazacii din Dobrogea

O istorie uitată

Editura Militară

Cuvânt-inainte de prof. univ.dr Mihai Cojocariu.

Între multele istorii uitate ale pământului dintre Dunăre şi Marea Neagră, una dintre cele mai fascinante este cea a cazacilor nekrasoviţi şi zaporojeni. Nevoiţi să caute refugiu în Dobrogea, în secolul al XVIII-lea, pentru a scăpa de prigoana Rusiei, cazacii au primit scutiri integrale de taxe, pământuri şi locuri pentru pescuit în schimbul obligaţiilor militare asumate. Autonomia deplină a oştilor căzăceşti a fost recunoscută şi întărită prin firmane de sultanii turci. Cazacii din Dobrogea au luptat în slujba Porţii mai bine de un secol, formând prima linie de apărare în calea armatelor ruseşti, care încercau să forţeze frontiera Dunării în drumul lor spre Constantinopol.

„Istoria cazacilor din Dobrogea este o carte subţire, cu multe foi albe – scrie  autorul. În ciuda generozităţii acestui subiect, puţin s-a studiat şi mai puţin s-a scris. După cum bine spunea profesorul Vasile Dolghin, unul dintre cei mai de seama membri ai comunităţii ruşilor - lipoveni, «când vine vorba de etniile din Dobrogea, nu toleranţa este cuvântul de ordine, ci ignoranţa». Prigoniţi cu sălbăticie de autorităţile ruseşti şi de Biserica ortodoxă, consideraţi dezertori, fugari, schismatici, nelegiuiţi, cazacii nekrasoviţi au fost nevoiţi a se ascunde, pentru a supravieţui, sub numele mai paşnic de lipoveni. Tot aşa, zaporojenii, cazacii de pe Nipru, prigoniţi de Poarta otomană după trădarea hatmanului Gladki, s-au ascuns sub numele de haholi. În timp, şi unii şi ceilalţi, au uitat cu totul cine sunt şi de unde îşi trag rădăcinile.

Lucrarea noastră îşi propune să reînvie trecutul acestor comunităţi de ostaşi, cele mai originale structuri politico-militare din estul Europei, aducând la lumină fapte şi întâmplări din trecutul Dobrogei, locul unde cazacii s-au aşezat şi au trăit mai bine de două secole.”

Mihai Tiuliumeanu a aboslvit Facultatea de Istorie de la Iasi şi este profesor. A mai publicat alte trei cărţi de istorie.

 

Alexandru Armă

Bucureştiul sub bombardamente

1941-1944

Editura Militară

La numai câteva zile de la intrarea României în al Doilea Război Mondial, dar înainte ca trupele române să treacă Prutul, bombardierele sovietice şi-au făcut apariţia pe cerul Bucureştiului. Prima alarmă, primele distrugeri, primele victime: bucureştenilor li se dezvăluia brusc adevărata faţă a războiului. Evoluţia ulterioară a operaţiilor militare a ferit Bucureştiul de asemenea atacuri pentru aproape trei ani. Dar, la 4 aprilie 1944, infernul s-a dezlănţuit: bombardierele americane, urmate de cele britanice, au declanşat o campanie susţinută asupra capitalei României, curmată doar de ieşirea ţării din război şi trecerea de partea Naţiunilor Unite. Ceea ce nu a însemnat că sirenele au încetat să anunţe alarma aeriană. Imediat după 23 august 1944, aviaţia germană a încercat să îi pedepsească pe „complotişti” lansându-şi aviaţia de atac asupra capitalei.

Cartea de faţă reconstituie, din perspectiva documentelor de arhivă şi a mărturiilor memorialistice, istoria prea puţin cunoscută a zilelor cumplite trăite de Bucureşti sub bombardamente, între 1941 şi 1944.

 

Cristian Barna

România între prieteni şi duşmani

Decupaje geopolitice şi hărţi imagologice

Editura Militară

Cartea lui Cristian Barna reprezintă un îndrăzneţ demers de studiu privind securitatea naţională a României, cu accent pe poziţionarea ţării noastre în jocul strategic al actorilor de pe scena internaţională. Titlul însuşi, interogaţiile folosite de autor sunt ilustrative pentru întreaga călătorie a cititorului pe parcursul lecturii. Întrebările lui Cristian Barna îşi găsesc răspuns cu ajutorul viziunii ce combină abordarea sociologică cu cea geopolitică şi imagologică, autorul intuind parcă semnificaţia diferenţei dintre realitate şi percepţie în jocul puterii. El foloseşte analiza predictivă sau metoda scenariilor pentru a identifica tendinţele globale, riscurile şi ameninţările la adresa României. [...] În opinia lui Cristian Barna, întrebarea pe care ar trebui să şi-o pună gestionarii destinului României vizează exact modul în care sunt identificate, colectate şi interpretate informaţiile cu privire la tendinţele globale şi impactul estimat asupra ţării noastre în diverse scenarii, dar şi modul în care instituţiile fundamentale ale statului şi naţiunea română sunt pregătite pentru a face faţă unor astfel de provocări, fructificând oportunităţile şi reducând ameninţările. Cine suntem, încotro ne îndreptăm şi care ne sunt prietenii şi duşmanii? Acestea sunt întrebările cheie pe care autorul le lansează, ca o provocare, cititorului. În baza unei analize ce combină abordarea geopolitică, comunicarea strategică şi teorii ale relaţiilor internaţionale, precum şi prin folosirea analizei comparative, a analizei de conţinut, a analizei predictive şi a metodei prioritizării, cartea ne surprinde prin precizia cu care este poziţionată România sau cum sunt definite opţiunile sale în diverse scenarii ce cuprind actori-cheie de pe scena internaţională, cum ar fi Statele Unite, Federaţia Rusă, NATO, Uniunea Europeană şi alţii. (Prof. univ. dr. Vasile Dâncu)

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO