Ziarul de Duminică

Ce ştim şi ce nu ştim despre Facebook/ de Ziarul de duminică

Ce ştim şi ce nu ştim despre Facebook/ de Ziarul de...

Autor: Ziarul de Duminica

14.04.2016, 23:52 45

Marian-Gabriel Hâncean

Reţelele sociale. Teorie, metodologie şi aplicaţii

Editura Polirom

Prefaţă de Mihaela Vlăsceanu. Analiza reţelelor sociale are o aplicabilitate extinsă în cercetarea relaţiilor, interacţiunilor şi interdependenţelor dintre diferiţi indivizi. Volumul oferă o introducere în studiul fenomenelor sociale din perspectiva relaţională, prezentând teoriile şi aparatul conceptual de bază pentru caracterizarea reţelelor sociale, precum şi instrumentele fundamentale de analiză a acestora. Informaţiile teoretice sunt completate şi ilustrate cu numeroase exemple de analiză a reţelelor pe mai multe niveluri, de la grupurile mici la cele de nivel mezo- şi macrosocial. Dată fiind importanţa reţelelor sociale în domenii ca economia, politica şi cultura, lucrarea se adresează unui public divers: studenţi şi profesori la facultăţile de ştiinţe sociale, manageri, consultanţi şi antreprenori.

 

Din cuprins:

Scolile de studiu al reţelelor sociale. Elemente de analiză a reţelelor sociale. Proprietăţi structurale ale reţelelor. Chestionarele sociometrice. Soluţii software destinate analizei reţelelor sociale. Teorii şi teme de cercetare. Argumentul găurilor structurale şi modalităţi de măsurare a capitalului social. Contagiunea socială: coeziune şi echivalenţă structurală. Reţelele de schimb. Putere şi dependenţă în reţelele de schimb. Reciprocitate şi risc în schimburile sociale.

Marian-Gabriel Hâncean, lector la Universitatea din Bucureşti, expert în analiza datelor despre reţelele sociale, specializat în Olanda, Germania şi bursier al guvernului japonez (în domeniul reţelelor organizaţionale), conduce grupul de studii în domeniul reţelelor sociale al Facultăţii de Sociologie.

Iată ce scrie Hâncean despre Fascinaţia Facebook:

Conform Google_books Ngram Viewer, în 1970, nu exista, la nivel global, nicio carte de limba engleză care să aibă în titlu sintagma online networks (reţele online). După 1970, interesul pentru acest subiect s-a intensificat, având o creştere aproape liniară. Dezvoltarea tehnologiei informaţionale şi expansiunea accelerată a internetului sunt doi dintre factorii probabil esenţiali care au schimbat stilul individual de viaţă, atât în sfera privată, cât şi în sfera publică, atât în intimitate, cât şi în viaţa de muncă. Altfel spus, spaţiul online a devenit, cu ajutorul tehnologiei, o extensie a personalităţii unui număr din ce în ce mai mare de indivizi.

Facebook este una dintre cele mai populare platforme online de facilitare a dezvoltării legăturilor şi reţelelor sociale. Facebook este un instrument care susţine nu doar dezvoltarea reţelelor online, dar şi a spaţiului online, în general. Această platformă a înregistrat un vârf de vizibilitate, în spaţiul public, în perioada imediat următoare alegerilor prezidenţiale. Victoria lui Klaus Iohannis a fost asociată de unii (cei mai mulţi) cu impactul Facebook asupra comportamentului politic al alegătorilor. Alţii s-au grăbit să respingă rolul decisiv al Facebook în campania electorală şi în strategia de comunicare politică.

Pentru politicieni, experţi în marketing politic, comentatori publici, cercetători etc., Facebook a devenit un spaţiu care generează fascinaţie. Pentru politicieni pare că reprezintă o armă extrem de periculoasă care poate declanşa mişcări sociale sau care poate mobiliza mase mult mai rapid decât o fac mijloacele tradiţionale. Pentru mulţi dintre cei care populează spaţiul public poate fi o nouă mantră şi un pretext de reflecţie în analiza şi comunicarea publică. Pentru cercetătorii din toate ştiinţele (de la inginerie până la ştiinţele sociale) reprezintă o adevărată provocare, atât tehnică, cât şi socială.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO