Ziarul de Duminică

Cea mai grozavă călătorie/ de Ziarul de duminică

Cea mai grozavă călătorie/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

18.02.2016, 23:58 71

Rodica Grigore Călătorii în bibliotecă. Eseuri, Editura Cărţii de Ştiinţă

„Definită, conform dicţionarelor – spune Rodica Grigore în textul introductiv intitulat Despre călătorii şi biblioteci –, drept acţiunea de a străbate o distanţă, drumul pe care îl face cineva spre un loc (mai) îndepărtat sau parcurgerea unei căi mai lungi, deplasare, plimbare ori voiaj, călătoria înseamnă, pentru cel care o întreprinde, o îmbogăţire a experienţei şi, deopotrivă, o experienţă iniţiatică, câtă vreme călătorul nu este, la sfârşitul drumului, identic cu cel care era la începutul acestuia. În plus, nu putem uita că există numeroase diferenţe între călătoriile reale şi cele imaginare, graniţele dintre ele rămânând, uneori, greu de stabilit… Căci, de la lungile călătorii ale lui Marco Polo la voiajele grăbite descrise adesea de reprezentanţii literaturii epocii noastre, trecând, desigur, prin etapa călătoriilor spirituale şi/sau amoroase ale Renaşterii, ca şi prin cea a pelerinajelor religioase, drumurile parcurse au semnificat mai mult decât simpla deplasare în spaţiu, marcând atât efortul omului de a cunoaşte, cât şi (mai cu seamă!) dorinţa de descoperire de sine.

Cartea de faţă reprezintă şi ea o călătorie, făcută, însă, nu în jurul unei încăperi, precum cea a lui Xavier de Maistre, ci în bibliotecă. Mai precis, e vorba despre călătorii în şi printre cărţi; borgesiană trecere prin labirinturi pline de poteci ce se bifurcă la infinit. Prima secţiune, Clasici şi clasici ai modernităţii, are în vedere câteva nume mari ale literaturii, de la Jonathan Swift sau Henry Fielding la Gustave Flaubert, Virginia Woolf ori Fernando Pessoa, încercând să deschidă noi perspective de lectură asupra unor texte consacrate. Cea de-a doua, intitulată Labirinturi postmoderne, este centrată pe identificarea şi evidenţierea modalităţilor narative utilizate de autori ai zilelor noastre (de la Julio Cortázar la Donald Barthelme sau de la Christa Wolf la José Saramago ori J.M. Coetzee) a căror operă a fost adesea raportată la coordonatele postmodernismului. Omul e răspunzător nu numai pentru ceea ce face, ci şi pentru ceea ce vede, citeşte sau ascultă, spunea scriitorul spaniol Javier Cercas. A scrie devine, aşadar, elementul de bază al unei veritabile aventuri morale, iar lectura, fie ea văzută şi asemenea unei călătorii printr-o bibliotecă, e menită a ne aminti, de fiecare dată, că suntem, fiecare dintre noi, răspunzători pentru ceea ce facem; dar şi pentru ceea ce vedem – ori scriem.”

Eseurile sunt grupate în două mari secţiuni: Clasici şi clasici ai modernităţii şi Labirinturi postmoderne.

Rodica Grigore este conferenţiar universitar, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, disciplina Literatura universală şi comparată; licenţiată (1999) şi doctor în filologie din anul 2004. Volume publicate: Despre cărţi şi alţi demoni (2002), Retorica măştilor în proza interbelică românească. Mateiu Caragiale, Urmuz, Max Blecher, G.M. Zamfirescu, G. Călinescu (2005), Lecturi în labirint (2007), Literatura universală şi comparată. Puncte de reper în evoluţia romanului universal (2008), Evoluţia formelor romaneşti. Între modernism şi postmodernism (2008), În oglinda literaturii (2011), Meridianele prozei (2013), Pretextele textului. Studii şi eseuri (2014), Realismul magic în proza latino-americană a secolului XX. (Re)configurări formale şi de conţinut (2015).

Traduceri: Octavio Paz, Copiii mlaştinii. Poezia modernă de la romantism la avangardă (2003), Manuel Cortés Castańeda, Oglinda celuilalt. Antologie poetică (2006), Andrei Codrescu, Un bar din Brooklyn. Nuvele şi povestiri (2006, Premiul Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor).

Coordonează şi realizează (în colaborare) Antologia de texte a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, apărută, în ultimii ani, sub următoarele titluri: Semne (2005), Împreună (2006), Next (2007), Energii (2008), InOvaţii (2009). A publicat numeroase articole şi traduceri în presa literară românească, colaborând la revistele: „Cultura”, „Contemporanul”, „Adevărul literar şi artistic”, „România literară”, „Euphorion”, „Sćculum”, „Scrisul Românesc”, „Viaţa Românească” etc. O scurtă antologie de poezie românească i-a fost publicată în Mexic (2005, 2009), Spania (2006) şi Venezuela (2007). Colaborează frecvent la prestigioase publicaţii literare din Statele Unite ale Americii, Spania, Mexic, Peru şi Venezuela.

A fost o vreme colaborator al „Ziarului de duminică”.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO