Ziarul de Duminică

Centenarul cinematografiei militare româneşti/ de Adrian-Silvan Ionescu

Serviciul Fotografic al Armatei, 1917

Galerie foto

Autor: Adrian Silvan Ionescu

12.05.2016, 23:48 237

La izbucnirea Războiului cel Mare, fotografia şi filmul aveau deja o largă răspândire, atât ca divertisment cât şi ca document. Toate armatele angajate în conflictul militar dispuneau de un organism însărcinat cu surprindera pe peliculă a desfăşurării operaţiunilor. Fotografi şi operatori de film profesionişti au fost înrolaţi în armată pentru a activa în domeniul respectiv. Imaginile produse de ei erau folosite, în ambele tabere, în scop propagandistic. Presa beneficia, de asemenea, de serviciile lor. Istorii ale campaniei s-au constituit după încheierea păcii şi au fost folosite, drept ilustraţie, imaginile adunate de reporterii de front. Investite mai mult cu valoare documentară decât cu una artistică, imaginile păstrate din acea vreme redau realitatea dură şi tristă pe care au încercat-o combatanţii din Marele Război.

Spre a veni în întâmpinarea nevoilor documentare ale armatei aflată în campanie, secţiile fotografice de la Batalionul de Specialităţi au fost unite într-un singur organism ce primea numele de Serviciul Fotografic al Armatei şi era ataşat Biroului Informaţii al Marelui Cartier General (conform Ordinul nr. 1041 din 29 noiembrie 1916). Comandant al acestui  serviciu a fost desemnat un ofiţer de rezervă, Ion Oliva.

Mai mulţi autori au insistat, fără motive întemeiate şi fără o argumentaţie bazată pe cercetare serioasă de arhivă asupra originii franceze a acestui militar ce ar fi fost chiar încadrat în trupele Antantei. S-a afirmat chiar că el fusese „impus” în acea funcţie de Misiunea Militară Franceză de sub comanda generalului Henri Mathias Berthelot. Dar noi am corectat această eroare atunci când am depistat Foaia matricolă a acestui brav pionier al foto-cinematografiei de război, aflată la Arhivele Militare Române, în Fondul Direcţia Cadre şi Învăţământ, Memorii bătrâni, litera O, căpitani, dosar 17. Oliva era bucureştean, părinţii se numeau Ion şi Aglaia şi familia îţi avea domnciliul îb Capitală, pe str. Sculpturii nr. 12.

La data de 2 ianuarie 1917 – într-un moment dramatic pentru ţară, la scurt timp după ocuparea Bucureştilor de trupele Puterilor Centrale şi după retragerea în Moldova a armatei române, a comandamentelor, guvenului şi familiei regale – Ion Oliva înainta un memoriu către Marele Cartier General în care expunea, foarte clar, obiectivele serviciului pe care îl conducea şi metodele ce trebuiau folosite pentru finalităţile propuse. Alături de fotografi se aflau şi operatori de film, precum Constantin Ivanovici – care îşi adusese propriile aparate. În revista bucureşteană „Scena”  din 25 August 1918, într-un articol intitulat  „Filmele Româneşti de război” îi era adus un meritat omagiu acestui priceput şi curajos cineast: „(...) În tot timpul războiului au avut loc reprezentaţii serale organizate de serviciul  cinematografic al armatei. S-au proectat între altele şi vederi interesante luate pe frontul român de singurul operator român, d. Ivanovici.

Voiu insista asupra filmului «Marile lupte de pe frontul Român», film care cuprinde scene extraordinare care denotă o îndrăzneală rară din partea operatorului. Scene luate din aeroplan precum şi vederea tranşeelor inamice a uimit marele public.

Tot acestui îndrăzneţ operator îi mai datorăm şi filmele: Vizia M. S. Regelui pe front, Inspecţia gen. Berthelot, precum şi «Unirea Basarabiei». Un amănunt interesant: D. Ivanovici a făcut serviciul militar ca voluntar.”

După încheierea ostilităţilor Serviciul Foto-cinematografic a contribuit la documentarea diversor momente istorice importante precum ceremoniile ocazionate de inaugurarea Mormântului Soldatului Necunoscut la Parcul Carol. Deoarece românul şi-a câştigat, pe moment, meritatul succes, nu este de mirare că la scurt timp după publicare, subiectul se dovedeşte atractiv pentru ecranizare astfel că un ofiţer ilustru, în 1926, comandantul Serviciului Foto-Cinematografic al Armatei, căpitanul Alexandru Dumitrescu (uneori numele îi era conotat Demetrescu), a publicat un manual de specialitate, „Arta şi technica foto-cinematografică”. Pe lângă detaliate descrieri ale aparaturii şi metodelor de lucru, el a elaborat şi o schiţă de scenariu pornind de la romanul lui Liviu Rebreanu „Pădurea spânzuraţilor”, spre a da lectorilor un exemplu despre felul cum trebuie pregătit un film.

În al Doilea Război Mondial acest organism a fost foarte activ şi a adunat o documentaţie de mare valoare pentru istoria naţională. În vremea regimului comunist şi-a continuat existenţa şi a produs o suită de pelicule documentare sau de propagandă asigurând şi materialul pentru programul de televiziune Ora Armatei.

Despre toate acestea şi încă multe altele se vor putea afla amănunte deosebit de interesante, unele chiar inedite, din expoziţia „Centenarul cinematografiei militare româneşti” ce se va deschide luni 16 mai 2016, la orele 12, în Sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române. Organizată de Institutul de Istoria Artei „G. Opescu” şi de Studioul Cinematografic al Armatei, în expoziţie vor fi reunite fotografii, aparatură, obiecte personale ale unor cineaşti, scenarii şi alte documente menite a ilustra realizările unui organism destinat păstrării, pentru viitorime, a unei imagni veridice a soldatului român.

Pe lângă expoziţie, va debuta o gală de filme documentare şi artistice de arhivă, realizate de operatorii militari sau de cineaşti atraşi de tematică militară ori războinică din epoca modernă şi contemporană. Dăm mai jos lista peliculelor ce vor fi difuzate în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al aceleiaşi înalte instituţii savante a ţării.

 
 

PROGRAMUL PROIECŢIEI DE FILME

CENTENARUL CINEMATOGRAFIEI MILITARE

(16- 27 MAI 2016)

 

Luni 16 mai, orele 13

Operaţiunea armatei române în Bulgaria (1913, regia Ion Voinescu) 2 min.

Vizita M.S.Regelui la Şcoala de infanterie (1914, regia Svoboda) 123 m, 4 min.

Serbările Unirii Basarabiei (1918, regia Constantin Ivanovici), 9 min. 

Războiul nostru (1920, regia Constantin Ivanovici, Tudor Posmantir şi Georges Ercole), 500 m., 10 min.

Martorul (2003, regia Gabriel Cobasnian), 20 min.

 

Miercuri 18 mai, orele 11

Prea mic pentru un război atât de mare (1969, regia Radu Gabrea)

2 h 18 min.

 

Vineri 20 mai, orele 11

Cuvintele zilei (2014, regia Adrian Leonte), 10 min.

Corespondent de război (2008, Bulgaria, regia Kostadin Bonev) 1h 30 min.

2 h

 

Luni 23 mai, orele 11

Marea sfidare (1989, regia Manole Marcus) 1h 25 minute

 

Miercuri 25 mai, orele 11

Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte (1972, regia Sergiu Nicolaescu) 1h 43 min.

 

Vineri 27 mai, orele 11

Datorie şi sacrificiu (1926, regia Ion Şahighian) 627 m, 3a, 21 min.

Ecaterina Teodoroiu (1930, regia Ion Niculescu- Brună) 1203 m, 5a, 40 min.

 

Proiecţiile vor avea loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” din Calea Victoriei 125.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO