MISTERELE CUVINTELOR

Ciborgii şi cibersexul/ de Alexandru Ciolan

19 aug 2011 Autor: Alexandru Ciolan

Ciborgii şi cibersexul/ de Alexandru Ciolan

Vezi galeria foto Ciborgii şi cibersexul/ de Alexandru Ciolan

În limba elină, kybernetike (din kybernan, trecut în latină sub forma gubernare , de unde fr. gouverner , de unde rom. a guverna ) desemna arta pilotării, arta cârmuirii. (Cibernetica şi guvernarea sunt aşadar descendenţi ai aceluiaşi cuvânt grecesc.)

La începutul veacului al XIX-lea, în lucrarea sa Essai sur la philosophie des sciences, fizicianul şi matematicianul André-Marie Ampère, părinte al electromagnetismului şi inventator al telegrafului electric, al cărui nume a fost dat unităţii de măsură pentru intensitatea curentului electric, a format în franceză, pornind de la v.gr. kybernatike, substantivul cybernétique "ştiinţa/ studiul mijloacelor de guvernare". O sută şi ceva de ani mai târziu, în 1948, fără a avea habar de existenţa cuvântului francez, care a rămas doar o propunere terminologică fără urmări, matematicianul nord-american Norbert Wiener publica volumul Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine (Cibernetica sau controlul şi comunicarea la animale şi maşini), în care propunea o nouă ştiinţă, aceea a sistemelor complexe studiate sub aspectul legăturilor dintre elementele componente, al comunicării şi controlului. În traducere liberă, cum putem face ca un sistem să funcţioneze de parcă ar fi controlat de om, fără ca omul să-l controleze de fapt. La începutul veacului al XIX-lea, în lucrarea sa Essai sur la philosophie des sciences, fizicianul şi matematicianul André-Marie Ampère, părinte al electromagnetismului şi inventator al telegrafului electric, al cărui nume a fost dat unităţii de măsură pentru intensitatea curentului electric, a format în franceză, pornind de la v.gr. kybernatike, substantivul cybernétique "ştiinţa/ studiul mijloacelor de guvernare". O sută şi ceva de ani mai târziu, în 1948, fără a avea habar de existenţa cuvântului francez, care a rămas doar o propunere terminologică fără urmări, matematicianul nord-american Norbert Wiener publica volumul Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine

În 1960, revista Astronautics publica studiul cercetătorilor Manfred Clynes şi Nathan Kline intitulat "Cyborgs and space", în a cărui prezentare citim: "A altera funcţiile corporale ale omului ca să corespundă cerinţelor din mediile extraterestre ar fi mai logic decât a încerca să creăm pentru om un mediu pământesc în spaţiu". Se deschidea larg poarta nu numai către cercetarea aplicativă în domeniu, ci şi către un fertil câmp de manifestare a fanteziei literare şi cinematografice. Cyborg-ul, un cyb(ernetic) org(anism), este văzut astăzi ca o fiinţă cu puteri excepţionale conferite de tehnologia pe care o încorporează. "Va deveni cyborgul, hibridul dintre om şi maşină, care populează romanele şi filmele SF, o realitate a viitorului?" (Ad. 23 XII 04 p. 10). În ce ne priveşte, spectacolul oferit de semenii abandonaţi deja, necondiţionat, tehnologiei ("Cyborgii … sunt acele persoane care nu-şi pot imagina viaţa fără celular", Ad. 21 V 03 p. 12) ne taie cheful de a mai apuca ziua când artefactele tehnice ne vor intra la propriu pe sub piele, încununând ciborgizarea.

Desprins din cybernetics pentru a deveni prefix, antepus unei serii nesfârşite de cuvinte, cyber- are în engleza zilelor noastre trei sensuri principale, fără prea mare legătură cu începuturile ciberneticii: 1. "computer, ordinator"; 2. "reţea de computere; internet"; 3. "realitate virtuală". Ce anume a provocat alunecarea lui cyber- dinspre control şi comunicare spre computer şi virtual? Răspunsul ar trebui, poate, căutat în familia de supercomputere "Cyber", produse în anii '70 şi '80 de Control Data Corporation (CDC), care echipau toate laboratoarele de cercetare serioase şi care au creat sinonimia cyber â computer.

Înainte de a încheia această primă parte a articolului despre ciber-, să facem o precizare de ordin ortografic: cibernetica fiind un cuvânt definitiv adaptat limbii române, scris cu "i", nu vedem de ce ar trebui să scriem în română cyborg, ca în engleză (cu "y") sau, şi mai ciudat, cyberspaţiu (tot cu "y", păstrând prefixul originar englezesc şi traducând substantivul căruia îi este antepus). Să scriem, aşadar, peste tot, când e vorba de cuvinte româneşti, ciber- (citit: tchíber) şi nu cyber- (citit: sáiber).

Despre ceea ce aşteptaţi mai mult de la ciber-, data viitoare…

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.08.2011

 
Cuvinte cheie:
MISTERELE CUVINTELOR
, cibernetică
, cyber-
, cyborg
, ciborg
, ciberspaţiu
, Alexandru Ciolan

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide