Si-o poate imagina cineva pe Ana Blandiana arbitrând un meci de fotbal? Presupun ca nu. Si totusi un asemenea meci a avut loc.

Era in 1983, in primele zile ale lui iunie. Alaturi de numerosi alti scriitori, ma aflam la Onesti, la "Zilele culturii calinesciene", organizate ca in fiecare an de Constantin Th. Ciobanu. Ca sa ne scoata la soare dintre zidurile cladirilor intre care participam la interminabile dezbateri (captivati de aceste dezbateri, intrutotul libere, uitam sa ne mai uitam la ceas), primarul orasului ne-a propus sa jucam un meci de fotbal pe stadionul orasului. Sa-l jucam noi, scriitorii, nu sa ne ducem ca spectatori la unul jucat de altii! Propunerea a produs animatie si a fost acceptata, tocmai pentru ca era traznita.

Pe stadion ni s-a pus la dispozitie echipament real, din acela folosit in meciurile oficiale, inclusiv ghete cu crampoane. Ana Blandiana, care de la inceput a anuntat ca vrea sa fie arbitru, a primit binecunoscutul costum negru si un fluier. Nicolae Manolescu si-a constituit o echipa puternica, chemându-i sa joace alaturi de el pe Laurentiu Ulici, Mircea Martin, Radu Calin Cristea si Ion Bogdan Lefter (ultimii doi, tineri si agili, membri ai Cenaclului de luni). Echipa din care faceam eu parte ii mai cuprindea pe (mai putin sprintenii) Mihai Zamfir, Dan Culcer, Ovidiu Genaru si Bogdan Ulmu.

Ca sa nu jucam in fata unor tribune goale, ceea ce ar fi fost dezolant, primarul avusese grija sa aduca, cu concursul unei profesoare de româna, patruzeci-cincizeci de eleve de liceu, instruite sa aplaude când ar fi fost cazul. In timp ce ceilalti se chinuiau sa se imbrace si sa se incalte, tragând de câte o mâneca sau sarind caraghios intr-un picior, eu m-am furisat la fete si le-am rugat - spre amuzamentul lor - sa scandeze, când am sa le fac semn: "In materie de sex/ Cel mai bun este Alex!"

Nu ma pricepeam deloc la fotbal, spre deosebire de Nicolae Manolescu, capabil sa alerge si sa dribleze aproape ca un profesionist. Totusi, când a inceput jocul, am inceput sa ma agit cu mult zel. Drept urmare, incercând sa-l deposedez pe Nicolae Manolescu de balon, l-am faultat grosolan. Imediat Ana Blandiana a fluierat si a dictat lovitura libera... in favoarea mea!

Nicolae Manolescu a inceput sa protesteze:

- Este de neconceput! Alex m-a lovit pe mine, nu eu pe el.

- Nu conteaza! a spus hotarâta Ana Blandiana. Alex a scris mai frumos despre cartile mele decât tine. Iar daca mai protestezi, te dau afara de pe teren.

Nicolae Manolescu fierbea de indignare. Tocmai atunci, cu un sadism care nu-mi este caracteristic, le-am facut semn fetelor din tribuna. Si ele au inceput sa scandeze:

- In materie de sex/ Cel mai bun este Alex!

Nicolae Manolescu a ramas consternat. Avea, pe fata, expresia cuiva care simte ca totul se prabuseste in jurul lui.

ALEX. STEFANESCU. Critic si istoric literar, prozator, dramaturg, publicist, realizator de emisiuni TV. Redactor-sef al revistei "Romania literara". Nascut la 6 noiembrie 1947. Autor a 15 carti, dintre care a avut un mare ecou "Istoria literaturii romane contemporane. 1941-2000", aparuta in 2005 (s-au scris despre ea 270 de articole pro si contra, a fost rasplatita cu Premiul Uniunii Scriitorilor si Premiul Academiei). Emisiunea "Un metru cub de cultura" difuzata de Realitatea TV i-a adus Premiul APTR pentru talk-show-uri pe 2004, iar alta emisiune, "Istoria literaturii romane contemporane povestita de Alex. Stefanescu" - Premiul APTR pentru emisiuni culturale pe 2008.