George Racoveanu
Editura Predania
George Racoveanu (1900-1967) a fost un ziarist şi teologortodox în România şi în exil (Germania). A colaborat ca gazetar larevista "Cuvântul" editată de NaeIonescu. La Congresul Internaţional de Studii alSocietăţii Academice Române, ţinut la Veneţia în 1961, GeorgeRacoveanu a făcut o comunicare cu titlul: "Omenia şi frumuseţea ceadintâi", în care a argumentat că "omenia" se referă la o concepţieunitară care cuprinde mai multe componente: ţinerea cuvântului dat,iubirea de oaspeţi, facerea de bine, mărinimia, spiritul dreptăţii,modestia, onoarea, înfrânarea, dispoziţia de jertfă, umilinţa,credinţa în Dumnezeu.
Această comunicare este publicată acum de Editura Predania, dar,din păcate, niciuna dintre informaţiile de mai sus nu le veţi găsipe copertă sau în interiorul cărţii, nici măcar date despre viaţaacestui cărturar despre care mai ştiu azi extrem de puţini oameni.Spicuim din Blogul lui Ionuţ despre activitatea lui GeorgeRacoveanu: "A fost cofondator al revistei teologice<<Predania>>, revistă de critică teologică, apărutăprin anii 1935-36 la Bucureşti (împreună cu Nae Ionescu, carepublică editoriale aici când <<Cuvântul>> erainterzis).
Refugiat în Germania după lovitura lui Ion Antonescu împotrivaMişcării Legionare, din 21-23 ianuarie 1941, a fost închis înlagărul de la Buchenwald, până în 1944. În exil, G. Racoveanu a duso susţinută activitate publicistică şi asociativă, pe două planuri:unul creştin şi ortodox, altul de combatere a comunismului ateuinstalat în România ocupată de ruşi după cel de-al Doilea RăzboiMondial. Pe plan creştin, personalitatea teologică a lui G.Racoveanu este complexă: este la curent cu cele mai noi studiiteologice, dar citeşte şi preţuieşte pe Sfinţii Părinţi şimonahismul în general (începuse chiar să scrie un Patericromânesc). Se află în dialog cu catolicii, dar devine un apologetde temut al Ortodoxiei atunci când aceasta este atacată. (...) Dacăignorăm opţiunile sale politice şi ne concentrăm pe <<criticateologică>>, ideile lui Racoveanu îşi păstrează nealterateactualitatea."
"Nu mă îndoiesc că exegeza lui Racoveanu va figura într-o zialături de alte interpretări clasice ale realităţilor omeneşti,semnate de nume ilustre, de la Mihai Eminescu şi Hasdeu la LucianBlaga şi Mircea Vulcănescu", spunea Mircea Eliade în aprilie1962.
"Omenia şi frumuseţea cea dintâi" analizează trăsături alepoporului român din perspectivă teologică şi etnografică. Suntempurtaţi de la "iubirea de oaspeţi" şi "iubirea de străini", prin"viaţa în Hristos", "omenie şi (non)violenţă", "rănile păcatelor şifrumuseţea cea dintâi" către "omenie şi sfinţenie" - căci "omeniaeste rezultatul trăirii româneşti a adevărului Evangheliei."
Peter Manu, Horia Bozdoghină
Polemica Paulescu: stiinţă, politică, memorie
Editura Curtea Veche
Polemica Paulescu există în primul rând pentru că cercetările delaborator ale savantului român au fost citate în America de Nord şiEuropa. În absenţa acestei recunoaşteri, faptul că Nicolae C.Paulescu a publicat zeci de articole, broşuri şi cărţi antisemiteşi a fost vicepreşedintele fondator al Ligii Apărării NaţionaleCreştine nu ar stârni controverse. Nu ar deranja mult nici faptulcă aceste activităţi reprobabile nu au fost dezvăluite publiculuidin România şi comunităţii ştiinţifice internaţionale. Pentru ceicare vor să-şi formeze propria opinie în legătură cu aceastădezbatere, cartea de faţă prezintă documentele care pot sădetermine dacă Paulescu a descoperit insulina, dacă operaştiinţifică a lui Paulescu a fost contaminată de antisemitism şidacă Paulescu i-a influenţat pe aderenţii politicii xenofobe care adus la Holocaustul din România.
Monografia descrie şi modul în care statuia lui Paulescu a fostridicată pe un piedestal de exagerări (descoperirea insulinei) şiomisiuni (scrierile antisemite şi activitatea politică de extremădreaptă) în epoca naţional-comunistă instaurată de NicolaeCeauşescu şi în perioada de tranziţie către claritate şi adevărprin care trece România din 1989.
În 1922, fiziologul Nicolae C. Paulescu a brevetat "pancreina"şi a înfiinţat, alături de A.C. Cuza, Uniunea Naţională Creştină,primul partid antisemit din istoria României. Un an mai târziu, ceidoi au pus bazele Ligii Apărării Naţionale Creştine şi au ales săaşeze o svastică neagră în mijlocul tricolorului românesc ca însemnal noului partid. Paulescu a fost vicepreşedintele Ligii, în numelecăreia declara, în 1925, că "România Mare e ca un fruct splendid deo frumuseţe uimitoare. Dar ea poartă în sânul ei un parazit decurând pripăşit, care-i suge toată vlaga. Acest vierme neadormit eJidanul, care îi otrăveşte fiii în cârciumi nenumărate, care îirăpeşte fecioarele şi le face să devină sterpe, care prin tot felulde speculaţii fură pâinea de la gura bieţilor Români şi care, însfârşit, prin Francmasonerie, prin Socialism, prin Bolşevism,încearcă să aducă pe aceşti jefuiţi în starea urgisită de robi ailui Iuda."
Pentru Paulescu, concetăţenii lui evrei erau păduchi caretrebuiau eliminaţi de pe teritoriul ţării: "Deparazitarea nu s-arputea face pe spinarea vecinilor care, fiind şi ei până peste capplini de păduchi, ar refuza morţiş să mai primească şi pe ainoştri. Ar trebui deci ca toate ţările infectate de jidani săstabilească de comun acord o cloacă (în Palestina, în Africa sau înAmerica) unde să-şi poată fiecare arunca lăturile."
Aceste aserţiuni vor constitui jaloanele discursului antisemitdin România interbelică, iar incriminarea în grup a evreilor caagenţi ai bolşevismului va fi folosită nu mult mai târziu de IonAntonescu pentru justificarea deportării populaţiei evreieşti dinBucovina şi Basarabia în Transnistria.
Peter Manu, medic, a făcut stagii de medicină internă laBucureşti, Paris şi New York, a obţinut diploma de specialist de laAmerican Board of Internal Medicine şi este Professor of ClinicalMedicine la Albert Einstein College of Medicine în New York. Apublicat rezultatele cercetărilor sale în Annals of InternalMedicine, Archives of Internal Medicine, American Journal ofMedicine, Journal of the American Medical Association etc. şi acontribuit la tratatul "Cecil's Textbook of Medicine"(Philadelphia, 2007).
Horia Bozdoghină, istoric, a făcut cursuri de specializare înistoria Holocaustului organizate de Universitatea Babeş-Bolyai şiInstitutul de Iudaistică şi Istoria Evreilor din Cluj-Napoca şi aparticipat la manifestări ştiinţifice pe tema Holocaustuluidesfăşurate în România, Israel şi SUA. Este autorul monografiei"Nicolae Iorga şi Partidul Naţionalist-Democrat în viaţa politică aRomâniei" (Sibiu, 2007), a publicat articole în Transilvania,Studia Universitas Cibiniensis şi Holocaust Studies şi a contribuitla volumul colectiv "Partide politice şi minorităţi naţionale dinRomânia în secolul XX" (Sibiu, 2008).
"Polemica Paulescu" are un studiu introductiv de William Totokşi o prefaţă de Radu Ioanid.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
